Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL

Autor: 

Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre pranzul luat cu capitanul Chiriac, "urmaritorul' talharului) par mai degraba file de poveste, decat istorii reale (acum, e stiut ca N.D. Cocea mai inflorea cand si cand adevarul – vezi mitul celor 11.000 de tarani ucisi in 1907).

La fel cum desprinsa de realitate este si povestea intalnirii dintre banditul Toader Pantelimon si printul Aristide Caradja (cunoscut pentru colectia lui de lepidoptere, peste 250.000, aflata azi in patrimoniul Muzeului Grigore Antipa), cand Printul se ofera sa-i obtina gratierea, daca se preda. Dar, vorba unui humulestean, care vorbeste-n pagina de ziar ca din cartea lui Creanga: "Apoi, da! ce sa cred eu, d-le Ioane? Daca l-ar fi poftit printul la masa, poate ca Pantelimon l-ar fi ascultat, dar la temnita... omului i-a fi venit mai greu... fireste! caci e foarte usor sa fii galanton... la spatele altuia!”

Poftit, nepoftit, Pantelimon tot la temnita a ajuns. Dar se zice ca inainte de a ajunge in inchisoare, l-a sarutat un jandarm. Tocmai capitanul Ion, cel caruia i s-a predat. Cica banditul i-ar fi zis: "Sa nu ma bati!”. Iar capitanul i-ar fi raspuns talharului cetluit: "Nu te bat. Ba, iaca, am sa te si sarut”, si i-a cuprins obrajii in palme, pupandu-l in vazul tuturor. A fost ultimul gest bland de care a avut parte, inainte de a fi inchis pentru douazeci de ani la ocna grea.

Vezi și Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja

Iata si reportajul lui N.D. Cocea din „Dimineata” din 8 august 1911

 „Cum se prezinta Pantelimon
Pantelimon nu e un erou. Nimic in atitudinea, in miscarile lui, in portul, in vorba lui, aminteste de haiducii mandri si indrazneti de odinioara.

Vremurile legendare au disparut, si cu ele, iataganele, pistoalele la cingatoare, fugarii neinstrunati si cusmele pe-o ureche. In vremea noastra prozaica si burgheza, insusi Pantelimon trebuie sa se supuna obiceiurilor existente si sa cutreiere padurile in hainele comune ale taranului trait o buna parte din viata pe la fabrici sau in oras.

Dar daca Pantelimon nu are infatisarea unui erou, are in schimb, in hainele si in trasaturile figurii lui, toata mizeria, toata tristetea, toata deznadejdea taranului alungat, prigonit, jefuit, impilat, fara speranta unei sorti mai bune decat in fuga sau in revolta. Ghemuit langa trunchiul unui copac, pare obosit si sfarsit. Daca n-ar fi pusca cu doua tevi –iar nu un Manlicher, cum sustineau autoritatile – culcata la picioarele lui, nimic n-ar spune ca in fata mea statea banditul temut, care de trei luni de zile poarta pe urmele lui corpuri intregi de soldati si de jandarmi. Vorbeste intr-un glas incet, cu glas taraganat si ostenit.

Ce l-a indemnat s-apuce calea codrului
- Ce eram sa fac? Am fost condamnat, in lipsa, la un an si jumatate inchisoare. Am fost condamnat pe nedrept. Am intrebat pe unii si pe altii daca pot sa scap de temnita. Unii mi-au spus ca am dreptul de opozitie, altii ca am alte drepturi, si altii ca nu mai am niciun drept. Nici ei nu stiu bine. Cand veneau sa ma ia pe sus, prindeam de veste si fugeam din sat. Ma intorceam dupa o bucata de vreme, dar tot pe ascuns, sa nu ma prinda. Asta nu mai era trai. Nu spun ca nu castigam de ajuns. Cand omul e muncitor, nu moare de foame. Doar nu m-am dat niciodata inlaturi de la munca. Dar m-am nascut intr-un ceas rau. Mi-a fost, pe semne, scris sa nu se aleaga nimic de osteneala si de munca mea. Asa e croita lumea. La unii prea mult, la altii, cenusa in vatra. SI nu pot sa spun ca am fost un rau si un ticalos. Cat mi-a stat in puteri, am ajutat pe altii mai nevoiasi ca mine. Cand aveam un ban de prisos, nu-l cheltuiam singur. Cati oameni nu sunt mai naraviti ca mine si, daca au noroc, le merg toate din plin. Eu n-am avut noroc.

Pantelimon se opreste o clipa pe ganduri. Pare dezgustat sa mai vorbeasca si pare ca nu mai are ce sa-mi spuna.
Il intreb: 
- Dar de ce ai apucat calea codrului si de ce ai iesit la drumul mare?
- Apoi ti-am spus. Vroiau sa puna mana pe mine si sa ma duca iar la inchisoare. Nu vreau sa mai vad inchisoarea cu ochii. Mai bine moartea. Ce pateste omul acolo numai eu stiu. Din bun, teafar, iesi beteag si cu sufletul otetit. Mi-am luat mai bine lumea in cap. N-am plecat din sat sa ma apuc de hotie. Nu ma gandeam la una ca asta. Am trait, numai Dumenzeu stie cum, cu ce-mi pastra unul si altul, si cu ce gaseam in padure. Intr-o zi, ma razbise foamea si-am pradat. Daca e un pacat, il iau pe suflet. N-am luat de la cel sarac, nici de la vadane, nici de la copii.

Cei bogati nu dau de voia lor. Trebuie sa-i mai strangi din cand in cand in chingi ca sa mai lase oleaca din ce-au pradat pe spinarea noastra. Cand o veni vremea sa-mi ispasesc pacatele, o sa fiu cu sufletul impacat pentru ca am dat si eu, la nevoi, o mana de ajutor si pentru ca n-am trecut pe langa o casa de crestin fara sa las ceva intr-insa.
Si-or aminti macar ei de mine si m-or caina daca m-or trimite la ocna legile si bogatii.
Altceva ce sa mai spun?

Complicii lui Pantelimon
- Spune-mi daca toate pradaciunile la drumul mare care se pun pe seama ta, le-ai facut singur, sau cu altii?
- Ce-am facut, am facut eu singur. De ce sa cada pacatul pe altii? O sa dau eu seama de tot.
- Cum se face atunci ca erai aproape in acelasi timp si la Botosani, si in Suceava, si in padurile Neamtului? Erati mai multi.
Pantelimon isi ridica capul.
Simt in intuneric privirea lui pironindu-se asupra mea, ca si cum ar vrea sa-mi citeasca in suflet.
- Eu iti vorbesc de mine, nu de altii. Ce-au facut altii, e treaba lor.
Si Pantelimon tace incruntat.

Am inteles si-am schimbat vorba.
- Dar, asa singur cum esti, trebuie sa o duci greu fara adapost si cu poterile dupa tine.
- Rau, dar tot mai bine ca in temnita. O zi mananc, doua rabd, si vremea trece. Padurea e a mea, nu dau seama nimanui. Si poterile…
Nu vad zambetul lui Pantelimon, dar din sunetul glasului simt ca trebuie sa zambeasca.

Jandarmii si Pantelimon
- Ce sa faca poterile in padurile astea? Mai degraba gasesti un ac intr-un car cu fan. Eu bat potecile si ei trec pe drumul cel mare. Apoi calca greu, de li se aude mersul de la o posta. Si cand pasesc mai pe infundate, imi da de veste domnul capitan cu automobilul dumisale. Cate-odata au trecut la doi pasi de mine, si eu radeam de ei, ascuns in rugi.
Ce sa gaseasca! Daca le-as trimite vorba ca sunt in cutare loc, tot n-ar gasi chipul sa treaca pe langa mine fara sa ma vada, fara sa ma vada, sau sa ma caute pe jos, cand eu as sta pitit intr-un copac. Doar sa dea foc padurilor! Unde mai pui ca omaenii tin cu mine, nu cu dansii.
- E adevarat. Am vorbit si eu cu oamenii de prin imprejurimi si toti te vorbesc de bine.
Pantelimon isi ridica privirile si ma intreaba cu interes:
- Ce spun de mine?
- Te lauda si n-ar vrea sa te vada incaput pe manile jandarmilor.
- Saracii! Indura si ei destul de pe urma mea, dar mai mult indura de pe urma lor. Cum poate omul sa fie asa de cainos la inima? Doar sunt tarani ca si noi, si daca au pus un mondir pe dansii, cred ca sunt coborati cu harbozul din cer si ca au dreptul sa ne taie si sa ne spanzure. Pe mama au batut-o. Eu n-am batut pe nimeni si n-am varsat sange de crestin. Dar daca mi-ar cadea in palma jandarmul care a batut-o…!

Pantelimon nu-si sfarseste fraza. Numai pusca stransa in pumni trosneste ca o amenintare. Nu intrerup clipele astea dureroase si tragice. Apoi continua el singur, incet, strangand din dinti, ca si cum ar vorbi numai pentru dansul.

- De la mine sa-si mute gandul. N-o sa incap pe mana lor. N-o sa ma aiba nici mort in mana lor. Decat sa mai indur ce-am indurat, mai bine imi rapun viata singur. Cate-odata nu mananc zile intregi. Mai bine sa nu mananc, decat sa traga cainii astia din carnea mea. Is fara mila, domnule. N-au suflet in ei. Cand ii stiu prin padure, mai bine as vrea sa dau ochii cu un mistret decat cu dansii.

Ce va face de-aici inainte
Il intrerup.
- Si, cu toate astea, n-o sa poti scapa multa vreme de mana lor. Acum, cat e vara, tot poti sa te mai ascunzi. Dar ce-o sa faci cand s-o rari frunza si cand o incepe sa sufle vantul iernii?
- Pana atunci mai este. Ce-o fi pana atunci oi vedea. Oi gasi si eu un adapost sau m-oi duce unde s-o vedea cu ochii. Numai pe ei sa nu-i vad, incolo e tot una. Am mai fost prin strainatati.
Nu mi-e greu sa muncesc. Oi mai munci cum am mai muncit, si mi-oi tine si eu viata de azi pe maine. Daca m-am intors, e pentru ca mi-a fost draga casa si-am crezut ca m-or fi uitat jandarmii si nu s-or mai tine darz de capul meu. Nu m-au uitat insa. Cand avem vre-un drept, Statul uita sa mi-l dea, dar cand avem sa luam ani de inchisoare, atunci nu uita. Asa e cu noi, taranii.

Incerc sa-l conving ca ar putea totusi sa scape de mainile jandarmilor si altfel.
- Inteleg ca ti-e groaza de jandarmi. De ce nu incerci sa fugi de pe-aici, sa te duci, de pilda, la Piatra sau la Bucuresti si sa te predai procurorului? Acolo nu te-ar atinge nimeni. Din contra, ti-ai usura mult situatia. Chiar judecatorii ar fi mai blanzi cu tine, stiind ca te-ai predat singur.
Pantelimon da din cap.
- Usor de spus, greu de facut. Pana la Piatra nu sunt tot paduri. Jandarmi sunt insa berechet, slava Domnului. Tot pe mana lor as intra. Si-apoi, chiar daca as ajunge cu bine la Piatra sau, cum spui dumneata, tocmai la Bucuresti, nu m-ar arunca iar la inchisoare si n-as fi pazit tot de jandarmi?
Cine m-ar scapa din manile lor, acolo, cand m-ar bate si m-ar omori pe infundate? Porcurorul? Dar ce stie el de ce se intampla la spatele lui? Cand m-au inchis intaia oara, nu m-au batut, nu m-am plans si nu s-a rastit la mine judecatorul ca sa tac, ca asa avem noi, puscariasii, obiceiul sa ne vìtam ca ne-a omorat cu o palma. Dar daca procurorul, cum spui dumneata, e un om de omenie, de ce a lasat sa se bata oameni nevinovati? de ce n-a zis nimic cand jandarmii au batut pe mama mea si pe frate-meu? Ce-au facut ei? Au pradat la drumul mare? Au fugit in padure? De ce i-au batut? Lasa, domnule! Dumneata esti din Bucuresti. Acolo o fi lumea altfel. Dar aici, domnul procuror n-aude, nici nu vede cum sunt schingiuiti taranii.
Am tacut. Ce sa-i raspund?
Sa-i spun ca se inseala? As fi mintit. Sa-i fagaduiesc ca-I vom lua cativa avocati pe raspunderea noastra? Nu-mi fac iluzii de autoritatea noastra in fata ilegalitatii autoritatilor. Cand mi-am adus aminte ca politaiul orasului, in aceeasi zi, indraznise sa calce peste toate legile care asigura libertatea cetateneasca si sa-mi declare ca ma va izgoni cu forta din oras, am inteles ca, daca cu noi, care cunoastem legile, care oricum facem parte din clasa stapanitoare, care avem indaratul nostru forta relatiilor, a presei, a putintei de a ne apara, se procedeaza astfel, cum trebuie sa se procedeze cu aceia care, in viata lor batjocorita, impilata, strivita de oameni saraci si neputinciosi, nu gasesc o ureche care sa-i asculte, un suflet care sa-i inteleaga si un tribunal care sa le dea dreptate.
Sa mai insist pe langa Pantelimon sa se predea, dupa tot ce cunosc moravurile tarii asteia? Mi se pare ca as fi indeplinit cu cunostinnta oficiul mizerabil de agent politienesc.

Ultimele cuvinte
N-am sa mai insist, prin urmare, dar am simtit nevoia sa-i dau o ultima asigurare ca orice s-ar intampla, daca vre-odata se va preda sau va cadea in mainile justitiei, sa se gandeasca la mine si sa fie sigur ca va gasi departe, al Bucuresti, cativa avocati care sa-l apere si sa pledeze pentru dansul. I-am zis:
- Pantelimon, nu ma priveste trecutul tau. Ce-ai facut nu se mai poate intoarce. Ca avocat insa, o sa-ti dau un sfat pentru viitor, ca raspalta a increderii pe care ai avut-o in mine. Fereste-te, Pantelimon, ca de foc, sa faci moarte de om. Hotia la drumul mare e o fapta grava; poate fi insa insotita de circumstante usuratoare. Omorul insa nu are, nu va putea avea nicio ingaduire. Pantelimon, sa nu omori niciodata!

Si atunci, am asistat la o scena muta, care se poate descrie, dar care nu se poate reda in intensitatea ei simpla si salbatica.
Pantelimon a ridicat pusca de jos, a cantarit-o, s-a uitat lung la dansa, apoi incet, cu indoiala, cu neliniste si, in sfarsit, cu o miscare brusca, a descarcat-o.
Cartusele au cazut la pamant.
Ce aveam de-acum sa ne mai spunem? Toata firea, toata viata "banditului"erau in gestul acela.
I-am strans mana si nu mi-a fost rusine ca i-am stans-o.
Am vorbit catva de viata lui, de nevoile taranilor pe care le cunostea bine, de mama si de fratele lui. Mi-a spus ca, daca voi scrie la gazeta, sa scriu ca nu i-e mila atat de viata lui pierduta, cat ii e de viata celor lasati acasa si care patimesc de pe urma lui. Mi s-a plans ca sufera de mana stanga, care i-a fost ranita in tinerete.

L-am intrebat incotro are de gand sa plece si mi-a aratat padurea.
- Pe aici, incolo.
- Nu stii unde?
- Nu stiu…
L-am indemnat, daca va avea vreodata ceva nou sa ne spuna, sa scrie pe adresa ziarului "Dimineata" la Bucuresti.
Si cum vremea trecea repede si se facea de ziua, ne-am despartit, el pierzandu-se in negura padurii, eu intorcandu-ma pe alt drum spre Targul-Neamt.

Intoarcerea In oras
Am intrat pe bariera orasului inca pe intuneric. Orasul dormea ca mort. Nici drumeti rataciti, nici procesiuni de caini, nici tipetele stridente ale gramofonului.

M-am aruncat imbracat in pat si am asteptat, cu ochii pironiti in tavan, cu sufletul fericit si usor ca pana, revarsatul zilei. Numai cand lumina zilei navali victorioasa in odaie, am lasat storurile, m-am dezbracat si am cazut ca mort in asternut.

Uitasem insa usa deschisa si servitoarea m-a trezit de dimineata.
Pe la zece, am placerea sa primesc vizita domnului politai Coroi, care mi-a marturisit cu tristete ca descinderile autoritatilor din aceeasi noapte fusesera deznadajuitor de infructoase. Pantelimon nu fusese gasit. Cine stie unde se ascunde!

Coborandu-ne in restaurant, am schimbat un salut prietenesc cu simpaticul capitan de jandarmi si am comunicat domnului politai ca sunt cu totul la dispozitia domniei sale.

- Mi-am facut bagajele si n-aveti decat sa dati ordinele necesare ca sa fiu insotit de agentii dumneavoastra pana la gara.

Vazandu-ma asa de dispus sa plec, domnul Coroi a crezut ca e mai bine sa uzeze cu mine de diplomatie provinciala.

- Sa plecati? De ce? Nu va alunga nimeni. Puteti pleca, sigur, daca vreti. Eu respect libertatea presei!

Sarmana libertate.
I-am facut cunostinta o ultima data in Targul-Neamt cand, ducandu-ma la posta sa anunt ducandu-ma la posta sa anunt telegrafic directia "Diminetii" ca m-am "intalnit cu persoana in chestie", bietii amploiati, in lipsa dirigintelui, intorceau telegrama pe toate fetele si nu indrazneau s-o primeasca.

Au primit-o, in sfarsit, si-am putut sa plec, nu insa fara sa ma razbun putin si sa fac o ultima festa inteligentilor emisari ai domnului Panaitescu.

Pe agentul domniei sale V. Gologan si proaspatul meu prieten, am putut sa-l fotografiez, cu consimtamantul lui, chiar in usa localului politiei din Targul- Neamt si, dupa cererea lui, intre doua respectabile doamne, flirturile sale.

Ziarul guvernamental "Epoca" nu va mai putea sa contesteze astfel existenta sau prezenta la Targul-Neamt a acestui agent.

Iar, pe de alta parte, trecand la o parte pe complicele meu, inaltul personaj de la Siguranta, i-am soptit misterios la ureche:
- Victoria e a noastra! Zilele astea vei primi o scrisoare de la Pantelimon!
- Cum? Ai vorbit cu dansul?
- Ce-ti pasa? Vei primi scrisoarea. Numai sa nu pleci la Bucuresti.
- Nu…raman aici…

Si inaltul personaj de la Siguranta generala a Statului roman se facu mai intaI galben, apoi rosu de multumire, de fericire, de speranta.
Mi-a strans mana tare, pe furis.
Daca nu i-o fi luat-o jandarmii inainte, probabil ca si astazi asteapta scrisoarea lui Pantelimon.
Semnat: N.D. Cocea
Din "Dimineata" din 8 august 1911

 

Te-ar putea interesa și 

Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican

REPORTAJE

Festivalul Național al Datinilor și al Obiceiurilor de iarnă
Colindători din toate zonele țării vin la Focșani să se întreacă în bice, buhaie și clopoței la cea de-a
Concert de colinde cu Corul de Copii Radio, la Sala Radio
Sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 19:00, Corul de Copii Radio, condus de dirijorul Voicu Popescu, invită publicul
Alaiul datinilor “Din bătrâni, din oameni buni” 2017
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj organizează
Biserici călătoare în Câmpia Bărăganului
De-a lungul ultimului secol, mai multe localităţi din Câmpia Bărăganului au apărut sau, după caz, au fost
Gala Patrimoniului Gastronomic din Regiunea Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Centrul Europe Direct Nord-Est organizează în data de 6
Mândri de România! Comuna-model în care se trăiește mai bine decât la oraș
Undeva în inima României, în mediul rural se trăiește exemplar, după un model japonez adoptat cu
Corul Academic Radio, concert de muzică corală de inspirație folclorică
Corul Academic Radio, condus de dirijorul Ciprian Șuțu, invită melomanii la Sala Radio la un concert inedit de muzică
10 ani, sclavă sexuală în Italia. Plecată să își facă un trai mai bun, o româncă a născut 2 copii în captivitate
O româncă în vârstă de 29 de ani, mamă a doi copii de 3 şi 9 ani, a fost între 2007 şi 2017
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fântâna unică în Europa, ce aduce noroc în dragoste celor ce beau din apa sa cristalină (VIDEO)
Pe terasa superioară a Dunării, la cinci kilometri de localitatea Corabia se văd încă zidurile de apărare cu
Statueta de la Liubcova – o dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre încă din preistorie?!?
De descifrarea labiriturilor trecutului se ocupă istoria, oferindu-ne în timp răspunsuri la întrebări
1 decembrie 1918. Intrarea triumfală a regelui și a trupelor în Bucureștiul eliberat
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri. Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
Radio România a împlinit 89 de ani!
La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Elena Alistar - prima femeie din Sfatul Țării și lupta ei pentru unitatea românilor
Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 144 de ani (în judeţul Ismail, azi
Bistrița: spectacol folcloric și retragere cu torțe, de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită la Bistriţa în centrul istoric al vechii cetăţi medievale,
Argeș: ceremonii militare și religioase de 1 Decembrie
Ziua Naţională va fi marcată în judeţul Argeş cu o defilare militară organizată în municipiul Piteşti şi
Arad: glorificându-i pe făuritorii Marii Uniri
Ceremoniale militare şi religioase la mormintele Corifeilor Marii Uniri din Cimitirul Eternitatea şi la Monumentul
Festival de România, la Alba Iulia
Pentru prima dată în ultimii ani, în municipiul Alba Iulia, cunoscut ca „Oraşul Marii Uniri”,
Evenimentele de Ziua Națională marchează debutul anului Centenarului Marii Uniri
Ziua Naţională va fi marcată, în ţară, prin ceremonialuri militar-religioase şi spectacole artistice,
Viaţa lui Liviu Rebreanu - film documentar lansat la 132 ani de la naşterea scriitorului
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a organizat, luni seara, lansarea unui film despre viaţa şi opera scriitorului Liviu
Ziua Bucovinei, sărbătorită la Suceava. Evenimentul marchează începerea Anului Centenar
În urmă cu 99 de ani, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea privind "Unirea necondiţionată
S-a mai stins o stea. După Stela, Cristina Stamate a plecat și ea
Actriţa Cristina Stamate a murit luni dimineaţă, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului
Stela Popescu a murit. Marea actriță a încetat din viață la vârsta de 81 de ani
O veste trită cuprinde cu repeziciune România. A murit actrița Stela Popescu, una dintre figurile emblematice ale
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Gânduri din Primul Război Mondial - păstrate de un secol, pe cărţi poştale
Cărţi poştale ilustrate, vechi de 100 de ani, purtând mesaje trimise de soldaţii de pe fronturile Primului Război
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Viitorii agronomi fără posibilități vor primi sprijin pentru continuarea studiilor

Veste bună pentru studenții care provin din medii defavorizate. Aceștia vor ...

Încălzirea climatică provocată de oameni, singurul vinovat pentru canicula din 2016

 

Recordul mondial de căldură, canicula din Asia şi apele neobişnuit de ...

Gripa sezonieră provoacă anual circa 650.000 de decese la nivel mondial

Gripa sezonieră provoacă anual între 291.000 şi 646.000 de decese la ...

Peste 200.000 de turiști străini au vizitat, în acest an, Muzeul ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA din Sibiu va depăși până la finalul anului 2017 pragul de ...

ANSVSA: Distribuţia produselor contaminate cu Salmonella s-a făcut către state din Asia şi Africa

Distribuţia laptelui praf pentru bebeluşi contaminat cu Salmonella Enterică s-a ...

Copiii sunt în atenția autorităților locale din Cumpăna, Constanța

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, în parteneriat cu Fundaţia ...

Peste 18.500 locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

FOTO: Microbuz răsturnat, două persoane decedate

Microbuzul care s-a răsturnat în această dimineaţă pe DN 15, între ...

Tehnologia digitală se află la ea acasă într-o școală din mediul rural

Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș este singura școală din județ ...

Peste 19 mii de locuri de muncă, vacante la nivel național

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că sunt ...

Trichinela identificată la porci sacrificați în gospodarii din Bistrița Năsăud

Doi porci sacrificaţi în gospodăriile populaţiei din localităţile ...

14, 15 și 16 decembrie, decretate zile de doliu național

Zilele de 14, 15 și 16 decembrie 2017 sunt declarate zile de doliu național pe ...

Fonduri mai mari pentru achiziționarea motorinei, acordate agricultorilor

Ajutorul de stat de care beneficiază, în acest an, agricultorii pentru ...

Cât costă carnea de porc în viu. Vezi HARTA județelor

Românii au început să studieze prețurile din care vor face ...

WWF: Colinele Transilvaniei, destinație pentru ecoturism de iarnă

WWF-România, în parteneriat cu Asociația Mioritics, lansează prima ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?!
Topală albă – o rețetă bistrițeană
În Bistrița și-n împrejurimi, către Maramureș, vei mai întâlni gospodine care n-au uitat rețeta
Lichiu ardelenesc, ca-n cetatea Marii Uniri
Sunt ani buni de când Ziua Națională a României o petrec la Albă Iulia, în locul în care
Salată de pește cu mujdei, pentru Sfântul Andrei
Cu multă vreme în urmă, ultima zi a lunii noiembrie marca încheierea şi începerea unui an. O parte
Cornulețe pentru Postul cel Sfânt al Crăciunului, gătite ca la Cluj
Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de
Mămăligă „pe pături”, cu trei feluri de brânză
Dintre toate ritualurile din casa bunicilor mei cel mai important mi se pare și azi a fi tăierea mămăligii fierbinți cu
Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2017 s-a deschis astăzi la Romexpo
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat organizează, în perioada 8 - 10 decembrie,
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obiceiuri și tradiții populare de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae este sărbătorit de creștin în data de 6 decembrie. Este considerat unul dintre cei mai
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10