Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL

Autor: 

Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre pranzul luat cu capitanul Chiriac, "urmaritorul' talharului) par mai degraba file de poveste, decat istorii reale (acum, e stiut ca N.D. Cocea mai inflorea cand si cand adevarul – vezi mitul celor 11.000 de tarani ucisi in 1907).

La fel cum desprinsa de realitate este si povestea intalnirii dintre banditul Toader Pantelimon si printul Aristide Caradja (cunoscut pentru colectia lui de lepidoptere, peste 250.000, aflata azi in patrimoniul Muzeului Grigore Antipa), cand Printul se ofera sa-i obtina gratierea, daca se preda. Dar, vorba unui humulestean, care vorbeste-n pagina de ziar ca din cartea lui Creanga: "Apoi, da! ce sa cred eu, d-le Ioane? Daca l-ar fi poftit printul la masa, poate ca Pantelimon l-ar fi ascultat, dar la temnita... omului i-a fi venit mai greu... fireste! caci e foarte usor sa fii galanton... la spatele altuia!”

Poftit, nepoftit, Pantelimon tot la temnita a ajuns. Dar se zice ca inainte de a ajunge in inchisoare, l-a sarutat un jandarm. Tocmai capitanul Ion, cel caruia i s-a predat. Cica banditul i-ar fi zis: "Sa nu ma bati!”. Iar capitanul i-ar fi raspuns talharului cetluit: "Nu te bat. Ba, iaca, am sa te si sarut”, si i-a cuprins obrajii in palme, pupandu-l in vazul tuturor. A fost ultimul gest bland de care a avut parte, inainte de a fi inchis pentru douazeci de ani la ocna grea.

Vezi și Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja

Iata si reportajul lui N.D. Cocea din „Dimineata” din 8 august 1911

 „Cum se prezinta Pantelimon
Pantelimon nu e un erou. Nimic in atitudinea, in miscarile lui, in portul, in vorba lui, aminteste de haiducii mandri si indrazneti de odinioara.

Vremurile legendare au disparut, si cu ele, iataganele, pistoalele la cingatoare, fugarii neinstrunati si cusmele pe-o ureche. In vremea noastra prozaica si burgheza, insusi Pantelimon trebuie sa se supuna obiceiurilor existente si sa cutreiere padurile in hainele comune ale taranului trait o buna parte din viata pe la fabrici sau in oras.

Dar daca Pantelimon nu are infatisarea unui erou, are in schimb, in hainele si in trasaturile figurii lui, toata mizeria, toata tristetea, toata deznadejdea taranului alungat, prigonit, jefuit, impilat, fara speranta unei sorti mai bune decat in fuga sau in revolta. Ghemuit langa trunchiul unui copac, pare obosit si sfarsit. Daca n-ar fi pusca cu doua tevi –iar nu un Manlicher, cum sustineau autoritatile – culcata la picioarele lui, nimic n-ar spune ca in fata mea statea banditul temut, care de trei luni de zile poarta pe urmele lui corpuri intregi de soldati si de jandarmi. Vorbeste intr-un glas incet, cu glas taraganat si ostenit.

Ce l-a indemnat s-apuce calea codrului
- Ce eram sa fac? Am fost condamnat, in lipsa, la un an si jumatate inchisoare. Am fost condamnat pe nedrept. Am intrebat pe unii si pe altii daca pot sa scap de temnita. Unii mi-au spus ca am dreptul de opozitie, altii ca am alte drepturi, si altii ca nu mai am niciun drept. Nici ei nu stiu bine. Cand veneau sa ma ia pe sus, prindeam de veste si fugeam din sat. Ma intorceam dupa o bucata de vreme, dar tot pe ascuns, sa nu ma prinda. Asta nu mai era trai. Nu spun ca nu castigam de ajuns. Cand omul e muncitor, nu moare de foame. Doar nu m-am dat niciodata inlaturi de la munca. Dar m-am nascut intr-un ceas rau. Mi-a fost, pe semne, scris sa nu se aleaga nimic de osteneala si de munca mea. Asa e croita lumea. La unii prea mult, la altii, cenusa in vatra. SI nu pot sa spun ca am fost un rau si un ticalos. Cat mi-a stat in puteri, am ajutat pe altii mai nevoiasi ca mine. Cand aveam un ban de prisos, nu-l cheltuiam singur. Cati oameni nu sunt mai naraviti ca mine si, daca au noroc, le merg toate din plin. Eu n-am avut noroc.

Pantelimon se opreste o clipa pe ganduri. Pare dezgustat sa mai vorbeasca si pare ca nu mai are ce sa-mi spuna.
Il intreb: 
- Dar de ce ai apucat calea codrului si de ce ai iesit la drumul mare?
- Apoi ti-am spus. Vroiau sa puna mana pe mine si sa ma duca iar la inchisoare. Nu vreau sa mai vad inchisoarea cu ochii. Mai bine moartea. Ce pateste omul acolo numai eu stiu. Din bun, teafar, iesi beteag si cu sufletul otetit. Mi-am luat mai bine lumea in cap. N-am plecat din sat sa ma apuc de hotie. Nu ma gandeam la una ca asta. Am trait, numai Dumenzeu stie cum, cu ce-mi pastra unul si altul, si cu ce gaseam in padure. Intr-o zi, ma razbise foamea si-am pradat. Daca e un pacat, il iau pe suflet. N-am luat de la cel sarac, nici de la vadane, nici de la copii.

Cei bogati nu dau de voia lor. Trebuie sa-i mai strangi din cand in cand in chingi ca sa mai lase oleaca din ce-au pradat pe spinarea noastra. Cand o veni vremea sa-mi ispasesc pacatele, o sa fiu cu sufletul impacat pentru ca am dat si eu, la nevoi, o mana de ajutor si pentru ca n-am trecut pe langa o casa de crestin fara sa las ceva intr-insa.
Si-or aminti macar ei de mine si m-or caina daca m-or trimite la ocna legile si bogatii.
Altceva ce sa mai spun?

Complicii lui Pantelimon
- Spune-mi daca toate pradaciunile la drumul mare care se pun pe seama ta, le-ai facut singur, sau cu altii?
- Ce-am facut, am facut eu singur. De ce sa cada pacatul pe altii? O sa dau eu seama de tot.
- Cum se face atunci ca erai aproape in acelasi timp si la Botosani, si in Suceava, si in padurile Neamtului? Erati mai multi.
Pantelimon isi ridica capul.
Simt in intuneric privirea lui pironindu-se asupra mea, ca si cum ar vrea sa-mi citeasca in suflet.
- Eu iti vorbesc de mine, nu de altii. Ce-au facut altii, e treaba lor.
Si Pantelimon tace incruntat.

Am inteles si-am schimbat vorba.
- Dar, asa singur cum esti, trebuie sa o duci greu fara adapost si cu poterile dupa tine.
- Rau, dar tot mai bine ca in temnita. O zi mananc, doua rabd, si vremea trece. Padurea e a mea, nu dau seama nimanui. Si poterile…
Nu vad zambetul lui Pantelimon, dar din sunetul glasului simt ca trebuie sa zambeasca.

Jandarmii si Pantelimon
- Ce sa faca poterile in padurile astea? Mai degraba gasesti un ac intr-un car cu fan. Eu bat potecile si ei trec pe drumul cel mare. Apoi calca greu, de li se aude mersul de la o posta. Si cand pasesc mai pe infundate, imi da de veste domnul capitan cu automobilul dumisale. Cate-odata au trecut la doi pasi de mine, si eu radeam de ei, ascuns in rugi.
Ce sa gaseasca! Daca le-as trimite vorba ca sunt in cutare loc, tot n-ar gasi chipul sa treaca pe langa mine fara sa ma vada, fara sa ma vada, sau sa ma caute pe jos, cand eu as sta pitit intr-un copac. Doar sa dea foc padurilor! Unde mai pui ca omaenii tin cu mine, nu cu dansii.
- E adevarat. Am vorbit si eu cu oamenii de prin imprejurimi si toti te vorbesc de bine.
Pantelimon isi ridica privirile si ma intreaba cu interes:
- Ce spun de mine?
- Te lauda si n-ar vrea sa te vada incaput pe manile jandarmilor.
- Saracii! Indura si ei destul de pe urma mea, dar mai mult indura de pe urma lor. Cum poate omul sa fie asa de cainos la inima? Doar sunt tarani ca si noi, si daca au pus un mondir pe dansii, cred ca sunt coborati cu harbozul din cer si ca au dreptul sa ne taie si sa ne spanzure. Pe mama au batut-o. Eu n-am batut pe nimeni si n-am varsat sange de crestin. Dar daca mi-ar cadea in palma jandarmul care a batut-o…!

Pantelimon nu-si sfarseste fraza. Numai pusca stransa in pumni trosneste ca o amenintare. Nu intrerup clipele astea dureroase si tragice. Apoi continua el singur, incet, strangand din dinti, ca si cum ar vorbi numai pentru dansul.

- De la mine sa-si mute gandul. N-o sa incap pe mana lor. N-o sa ma aiba nici mort in mana lor. Decat sa mai indur ce-am indurat, mai bine imi rapun viata singur. Cate-odata nu mananc zile intregi. Mai bine sa nu mananc, decat sa traga cainii astia din carnea mea. Is fara mila, domnule. N-au suflet in ei. Cand ii stiu prin padure, mai bine as vrea sa dau ochii cu un mistret decat cu dansii.

Ce va face de-aici inainte
Il intrerup.
- Si, cu toate astea, n-o sa poti scapa multa vreme de mana lor. Acum, cat e vara, tot poti sa te mai ascunzi. Dar ce-o sa faci cand s-o rari frunza si cand o incepe sa sufle vantul iernii?
- Pana atunci mai este. Ce-o fi pana atunci oi vedea. Oi gasi si eu un adapost sau m-oi duce unde s-o vedea cu ochii. Numai pe ei sa nu-i vad, incolo e tot una. Am mai fost prin strainatati.
Nu mi-e greu sa muncesc. Oi mai munci cum am mai muncit, si mi-oi tine si eu viata de azi pe maine. Daca m-am intors, e pentru ca mi-a fost draga casa si-am crezut ca m-or fi uitat jandarmii si nu s-or mai tine darz de capul meu. Nu m-au uitat insa. Cand avem vre-un drept, Statul uita sa mi-l dea, dar cand avem sa luam ani de inchisoare, atunci nu uita. Asa e cu noi, taranii.

Incerc sa-l conving ca ar putea totusi sa scape de mainile jandarmilor si altfel.
- Inteleg ca ti-e groaza de jandarmi. De ce nu incerci sa fugi de pe-aici, sa te duci, de pilda, la Piatra sau la Bucuresti si sa te predai procurorului? Acolo nu te-ar atinge nimeni. Din contra, ti-ai usura mult situatia. Chiar judecatorii ar fi mai blanzi cu tine, stiind ca te-ai predat singur.
Pantelimon da din cap.
- Usor de spus, greu de facut. Pana la Piatra nu sunt tot paduri. Jandarmi sunt insa berechet, slava Domnului. Tot pe mana lor as intra. Si-apoi, chiar daca as ajunge cu bine la Piatra sau, cum spui dumneata, tocmai la Bucuresti, nu m-ar arunca iar la inchisoare si n-as fi pazit tot de jandarmi?
Cine m-ar scapa din manile lor, acolo, cand m-ar bate si m-ar omori pe infundate? Porcurorul? Dar ce stie el de ce se intampla la spatele lui? Cand m-au inchis intaia oara, nu m-au batut, nu m-am plans si nu s-a rastit la mine judecatorul ca sa tac, ca asa avem noi, puscariasii, obiceiul sa ne vìtam ca ne-a omorat cu o palma. Dar daca procurorul, cum spui dumneata, e un om de omenie, de ce a lasat sa se bata oameni nevinovati? de ce n-a zis nimic cand jandarmii au batut pe mama mea si pe frate-meu? Ce-au facut ei? Au pradat la drumul mare? Au fugit in padure? De ce i-au batut? Lasa, domnule! Dumneata esti din Bucuresti. Acolo o fi lumea altfel. Dar aici, domnul procuror n-aude, nici nu vede cum sunt schingiuiti taranii.
Am tacut. Ce sa-i raspund?
Sa-i spun ca se inseala? As fi mintit. Sa-i fagaduiesc ca-I vom lua cativa avocati pe raspunderea noastra? Nu-mi fac iluzii de autoritatea noastra in fata ilegalitatii autoritatilor. Cand mi-am adus aminte ca politaiul orasului, in aceeasi zi, indraznise sa calce peste toate legile care asigura libertatea cetateneasca si sa-mi declare ca ma va izgoni cu forta din oras, am inteles ca, daca cu noi, care cunoastem legile, care oricum facem parte din clasa stapanitoare, care avem indaratul nostru forta relatiilor, a presei, a putintei de a ne apara, se procedeaza astfel, cum trebuie sa se procedeze cu aceia care, in viata lor batjocorita, impilata, strivita de oameni saraci si neputinciosi, nu gasesc o ureche care sa-i asculte, un suflet care sa-i inteleaga si un tribunal care sa le dea dreptate.
Sa mai insist pe langa Pantelimon sa se predea, dupa tot ce cunosc moravurile tarii asteia? Mi se pare ca as fi indeplinit cu cunostinnta oficiul mizerabil de agent politienesc.

Ultimele cuvinte
N-am sa mai insist, prin urmare, dar am simtit nevoia sa-i dau o ultima asigurare ca orice s-ar intampla, daca vre-odata se va preda sau va cadea in mainile justitiei, sa se gandeasca la mine si sa fie sigur ca va gasi departe, al Bucuresti, cativa avocati care sa-l apere si sa pledeze pentru dansul. I-am zis:
- Pantelimon, nu ma priveste trecutul tau. Ce-ai facut nu se mai poate intoarce. Ca avocat insa, o sa-ti dau un sfat pentru viitor, ca raspalta a increderii pe care ai avut-o in mine. Fereste-te, Pantelimon, ca de foc, sa faci moarte de om. Hotia la drumul mare e o fapta grava; poate fi insa insotita de circumstante usuratoare. Omorul insa nu are, nu va putea avea nicio ingaduire. Pantelimon, sa nu omori niciodata!

Si atunci, am asistat la o scena muta, care se poate descrie, dar care nu se poate reda in intensitatea ei simpla si salbatica.
Pantelimon a ridicat pusca de jos, a cantarit-o, s-a uitat lung la dansa, apoi incet, cu indoiala, cu neliniste si, in sfarsit, cu o miscare brusca, a descarcat-o.
Cartusele au cazut la pamant.
Ce aveam de-acum sa ne mai spunem? Toata firea, toata viata "banditului"erau in gestul acela.
I-am strans mana si nu mi-a fost rusine ca i-am stans-o.
Am vorbit catva de viata lui, de nevoile taranilor pe care le cunostea bine, de mama si de fratele lui. Mi-a spus ca, daca voi scrie la gazeta, sa scriu ca nu i-e mila atat de viata lui pierduta, cat ii e de viata celor lasati acasa si care patimesc de pe urma lui. Mi s-a plans ca sufera de mana stanga, care i-a fost ranita in tinerete.

L-am intrebat incotro are de gand sa plece si mi-a aratat padurea.
- Pe aici, incolo.
- Nu stii unde?
- Nu stiu…
L-am indemnat, daca va avea vreodata ceva nou sa ne spuna, sa scrie pe adresa ziarului "Dimineata" la Bucuresti.
Si cum vremea trecea repede si se facea de ziua, ne-am despartit, el pierzandu-se in negura padurii, eu intorcandu-ma pe alt drum spre Targul-Neamt.

Intoarcerea In oras
Am intrat pe bariera orasului inca pe intuneric. Orasul dormea ca mort. Nici drumeti rataciti, nici procesiuni de caini, nici tipetele stridente ale gramofonului.

M-am aruncat imbracat in pat si am asteptat, cu ochii pironiti in tavan, cu sufletul fericit si usor ca pana, revarsatul zilei. Numai cand lumina zilei navali victorioasa in odaie, am lasat storurile, m-am dezbracat si am cazut ca mort in asternut.

Uitasem insa usa deschisa si servitoarea m-a trezit de dimineata.
Pe la zece, am placerea sa primesc vizita domnului politai Coroi, care mi-a marturisit cu tristete ca descinderile autoritatilor din aceeasi noapte fusesera deznadajuitor de infructoase. Pantelimon nu fusese gasit. Cine stie unde se ascunde!

Coborandu-ne in restaurant, am schimbat un salut prietenesc cu simpaticul capitan de jandarmi si am comunicat domnului politai ca sunt cu totul la dispozitia domniei sale.

- Mi-am facut bagajele si n-aveti decat sa dati ordinele necesare ca sa fiu insotit de agentii dumneavoastra pana la gara.

Vazandu-ma asa de dispus sa plec, domnul Coroi a crezut ca e mai bine sa uzeze cu mine de diplomatie provinciala.

- Sa plecati? De ce? Nu va alunga nimeni. Puteti pleca, sigur, daca vreti. Eu respect libertatea presei!

Sarmana libertate.
I-am facut cunostinta o ultima data in Targul-Neamt cand, ducandu-ma la posta sa anunt ducandu-ma la posta sa anunt telegrafic directia "Diminetii" ca m-am "intalnit cu persoana in chestie", bietii amploiati, in lipsa dirigintelui, intorceau telegrama pe toate fetele si nu indrazneau s-o primeasca.

Au primit-o, in sfarsit, si-am putut sa plec, nu insa fara sa ma razbun putin si sa fac o ultima festa inteligentilor emisari ai domnului Panaitescu.

Pe agentul domniei sale V. Gologan si proaspatul meu prieten, am putut sa-l fotografiez, cu consimtamantul lui, chiar in usa localului politiei din Targul- Neamt si, dupa cererea lui, intre doua respectabile doamne, flirturile sale.

Ziarul guvernamental "Epoca" nu va mai putea sa contesteze astfel existenta sau prezenta la Targul-Neamt a acestui agent.

Iar, pe de alta parte, trecand la o parte pe complicele meu, inaltul personaj de la Siguranta, i-am soptit misterios la ureche:
- Victoria e a noastra! Zilele astea vei primi o scrisoare de la Pantelimon!
- Cum? Ai vorbit cu dansul?
- Ce-ti pasa? Vei primi scrisoarea. Numai sa nu pleci la Bucuresti.
- Nu…raman aici…

Si inaltul personaj de la Siguranta generala a Statului roman se facu mai intaI galben, apoi rosu de multumire, de fericire, de speranta.
Mi-a strans mana tare, pe furis.
Daca nu i-o fi luat-o jandarmii inainte, probabil ca si astazi asteapta scrisoarea lui Pantelimon.
Semnat: N.D. Cocea
Din "Dimineata" din 8 august 1911

 

Te-ar putea interesa și 

Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican

REPORTAJE

Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ștefan cel Mare și misterul morții sale. Care a fost, de fapt, adevărata cauză care a dus la dispariția voivodului
Moartea voievodului Ştefan cel Mare a fost consemnată și prezentată în fel și chip în cronicile vremii,
Și oamenii mari sunt oameni: Poznele copilăriei unui actor
A trecut deja un an de când nu mai e printre noi cel care gătea cartofi prăjiţi cu Gheorghe Dinică înainte
Și oamenii mari sunt oameni: Povestea
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii revoluției de la 1848. Mișcarea din Moldova a avut un caracter pașnic,
Cupa Satelor la oină, în 8-10 septembrie la Negrilești
Oina este sportul național, iar prima atestare a jocului apare în hrisoavele din secolul al XIV-lea. Era cunoscut
Și oamenii mari sunt oameni: Harap Alb la 140 de ani!
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1
Și oamenii mari sunt oameni: Rebela care i-a dat chip și glas Ecaterinei Teodoroiu
Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea publicului cinefil din România datorită rolului principal
Președintele Klaus Iohannins: „Să onorăm Imnul Naţional - catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
Și oamenii mari sunt oameni: 100 de ani de
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum
Tragedie mare! O cântăreaţă de muzică populară a murit la câteva ore, dupa ce soţul ei a făcut atac de cord
Cantareata de muzica populara Emilia Bubulac s-a stins din viata astazi. Artista avea 60 de ani si a suferit un atac de
„Zmeii” ageri din Smeeni! Cea mai vârstnică biciclistă (80 de ani) și cel mai bătrân conducător de ATV (92 de ani) - VIDEO
Smeeni este o localitate din judetul Buzău, care a devenit populară grație sătenilor care o însuflețesc. Și mai
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Un vasluian, decis să aducă în țară puieți din „mărul Raiului”. Strămoșul merilor crește în Altai
Ai auzit probabil de multe ori expresia „Raiul pe Pământ”. Iar dacă o asociezi cu cel mai cunoscut
Un preot și alte cinci persoane, decedate într-un accident de mașină, în pelerinajul la Sfânta Parascheva
Un groaznic accident rutier s-a produs sâmbătă în jurul orei 18:00, pe DN 2 E, între Cornu Luncii şi
Festivalul Național „Crizantema de Aur”,  ajuns la ce-a de-a 50-a ediție
In perioada 19-21 octombrie 2017 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei
Satul-muzeu care a păstrat și a transformat în artă simbolurile unei culturi străvechi (GALERIE FOTO)
Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranță din cărțile de istorie. Aceasta aparține uneia dintre cele mai vechi
Biserica de lemn din Poarta Sălajului - monument istoric de secol XVII, distrusă de furtună
Biserica de lemn din Poarta Sălajului, monument istoric de secol XVII, a fost puternic avariată de furtuna de duminică
„Ora de caligrafie” cu personalități de seamă ale României
Elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Sfinţii Voievozi” din București au participat, marți, împreună cu
Expoziţia de fotografie Interludii a artistului Cornel Brad
Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Igloo Media organizează miercuri, 13 septembrie a.c., ora 18.00
CineSat, Festival de film românesc în Argeș
În comuna Lerești din județul Argeș va avea, în perioada 8 – 13 august, o nouă ediție a Festivalului
65! Bilanțul negru al tragediei de la #Colectiv. Răzvan s-a SINUCIS! (VIDEO)
UPDATE: La 21 de luni de la pierderea ăn incendiul de la #Colectiv a iubitei lui, Tina, Răzvan, deși supraviețuise
A murit încă o îndrăgită interpretă a anilor 80
S-a stins din viață duminică, la numai 49 de ani, interpreta care făcea furori pe scenă și pe micile ecrane, la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Această descoperire uimitoare adânceşte misterul tăblițelor de la Tărtăria. Controverse asupra celei mai vechi scrieri de pe Pământ
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă o descoperire extrem de valoroasă, căreia, dacă i s-ar acorda importanţa cuvenită,
Și oamenii mari sunt oameni: Românii și automobilul
Se știe: românul are o relație specială cu mașina sa. Uitându-ne la valorile de trafic din marile orașe,
Și oamenii mari sunt oameni: Școala vieții
Vă amintiți de momentul celor de la Sector 7? Acela cu școala vieții pe care-o urmează toți băieții? Ei bine ideea nu
Și oamenii mari sunt oameni: Haiduc de București
În Bucureştiul de altădată legea era a celor bogaţi, prea puţini dintre săraci având vreo şansă la o viaţă
Topul celor mai înalte cruci din România. Una dintre ele se află în Cartea Recordurilor (FOTO și VIDEO)
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci – 14 septembrie – e prilejul fericit să vorbim despre... cele mai
Cele mai frumoase mesaje și urări de SFÂNTA MARIA!
Peste 2 milioane români își aniversează ziua onomastică cu ocazia zilei de 8 septembrie Sfânta MARIA.
Lacul Cinciș, cel bântuit de legende (VIDEO)
N-ar fi fost prima dată când amenajarea unui lac de acumulare ducea la strămutarea unor localități, așa că cele
Șinca Veche - de la templu dacic la altar creștin
Șinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele munților Făgăraș, cu un peisaj care îți taie
„Micul Gibraltar“ de pe Dunăre și legendele sale
Cândva era considerată paradisul fiscal al României, astăzi este doar o insulă abandonată în mijlocul
Colonada staţiunii Buziaş – o construcție unică în România, închinată împărătesei Sissi
Buziaş, stațiunea care astăzi trăiește din amintiri a reprezentat cândva o emblemă a Banatului, unde obişnuiau să
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Șomerii din Bistrița Năsăud pot alege din 14 programe de formare profesională

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa – Năsăud ...

Râurile din Bistriţa Năsăud vor fi repopulate cu crap

Râul Someș, Șieul, râul Bistrița, pârâul Roșua şi ...

Al IX-lea Congres Naţional de Geriatrie şi Gerontologie începe joi la Otopeni

Congresul al IX-lea de Geriatrie şi Gerontologie va avea loc la Clinica Otopeni ...

Producătorii de tomate vor avea mai mult timp la dispoziție pentru valorificarea produselor

 

Producătorii agricoli susținuți prin program guvernamental să cultive ...

Se pot depune cererile de plată pentru motorina utilizată în agricultură

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că, ...

FAO solicită fonduri pentru a lupta împotriva unei infecţii care ameninţă culturile de banane

 

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a lansat ...

Asociaţia Salvaţi Copiii a lansat broşura “Alăptarea”

 

Asociaţia Salvaţi Copiii România a lansat o broşură gratuită ...

Recolta de porumb din judeţul Maramureş este peste estimări

 

Recolta de porumb din acest an a fost cu mult peste aşteptările ...

Primul proiect de învăţământ dual universitar din România după model german, la Sibiu

 

20 de studenţi de la specializarea Mecatronică - Facultatea de ...

Medicii specialişti şi rezidenţi şi cadrele didactice pot obţine locuinţe ANL şi după 35 de ani

 

Senatul a adoptat în unanimitate (89 voturi “pentru”) ...

Româncele dedică treburilor casnice peste zece ore săptămânal

 

Majoritatea femeilor din România dedică peste zece ore pe ...

Sondaj: Şase din zece şoferi vorbesc la mobil în timp ce conduc

Şase din zece şoferi români vorbesc la telefonul mobil în timp ce ...

ANOFM: 27.046 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Reconect Diaspora, un proiect pentru antreprenorii români aflați în străinătate

Astăzi, la Iaşi, a fost lansat proiectul Reconect Diaspora, care îşi ...

Studiu: angajații valoroși se găsesc greu

Circa 86% dintre angajatorii români, majoritatea afaceri mici şi ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Păstrăvi pe pat de legume
Ce loc sa fie mai prielnic unei discutii prietenesti decat bucataria!? Cata vreme se face cafeaua, poti sa vorbesti
Tarta de afine, cu jeleu de vin
Cu fructe cu care ne-amintim de vaă, preparăm o prăjitură rustică, menită sa bucure zilele ametite de ultimele zvacniri
Mămăligă umplută (rețeta bunicii)
Nu știu cum va fi trecut timpul pentru dumneavoastră, dar eu am fost crescută într-un sat de pe apa Tazlăului,
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
Plachie de stridii - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), de la 1871
Plachie de stridii - e o curiozitate, azi, dar în veacul al XIX-lea, pe când stridiile de Marea Neagră
Raci cu maioneză - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), din 1871
Raci cu maioneză - o rețetă clasică. Vă aduceți aminte vorba aia: că racii sunt buni în lunile care nu conțin
Orșadă de sămânță de pepene galben - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady
Pentru că-i în toi sezonul pepenilor – fie ei verzi ori galbeni – n-am să vă las să risipiți
Alivenci - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady (colonelu)
  Ecaterina Steriady, coloneleasa care publica în 1871 prima ediția din cartea de bucate ce avea să
Ciorbă de dovlecei, acrită cu aguridă (rețetă de miez de vară)
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de vară ale bătrânilor noștri, mai ales că se putea
Minitarte cu crema de nuci (rețeta Mioarei Stochiță)
Cărui copil nu-i plac dulciurile!? Şi cine poate alunga copilul din fiecare dintre noi, atunci când pe dinainte
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4