Sistemul penitenciar din România, la 1911

Autor: 

Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea zilei. Pe tot parcursul anului 1911, pe prima pagina a ziarelor ("Dimineata', "Universul'... ) dar si in interiorul periodicelor timpului (precum "Ilustratiunea romana) reveneau stirile incendiare despre revoltele ce aveau loc in inchisorile din tara, la Galati, la Braila, la Ocnele Mari, la Vacaresti, dar mai ales la Doftana. Lucrurile erau mult mai calme la Plataresti, unde functiona o inchisoare de femei.

Revoltele nu erau o noutate. Si in 1910 fusese la fel, si in 1909 – la fel cum probabil, daca am cerceta presa si din anii de dinainte, vom intalni situatii asemanatoare. Iata, de pilda, aceasta relatare de pe prima pagina din "Dimineata' din 9 ianuarie 1911, despe "Rascoala de la penitenciarul Doftana': "Directia penitenciarului Doftana a comunicat telegrafic pachetului local ca detinutii din acest penitenciar s-au rasculat din nou. Detinutii refuza sa intre in celule, ei s-au postat pe coridoare, inarmati cu ciomege si instrumente, nelasand pe nimeni sa patrunda pana la ei. Pentru ca sa nu se intample vreo evadare, s-au dublat garzile. (…) Imediat ce s-a anuntat revolta condamnatilor de la Penitenciarul Doftana, au plecat la fata locului dnii Farra, director general al Inchisorilor, si procuror Nicu Paunescu'. Iata ce declara acesta din urma: "Condamnatii corectionali in numar de 120 s-au revoltat de aseara intrebuintand acelasi sistem ca anul trecut: adica nu au mai voit sa intre in celule. Ei au stat adunati in grupuri pe coridoarele penitenciarului. Cauza revoltei este ca condamnatii pretind sa se suprime regimul celular (care presupunea punerea in fiare a puscariasului si privarea de orele de munca sau de plimbare in curtea inchisorii, timp de mai multe zile – n.r.). Pana in prezent nu s-a stabilit cine sunt instigatorii acestei razvratiri (se va dovedi ulterior ca unul dintre instigatori era chiar primul gardian, ce va fi si destituit – n.r.). In urma sfaturilor blande date de d. director general si de mine, condamnatii s-au supus, intrand in celula de astazi la orele 5 dupa-amiaza, astfel revolta s-a potolit'. Ca si altadata, capii revoltelor, in numar de zece, au fost bagati la carcera pentru 10 zile, iar ceilalti participanti la rascoala din inchisoare, numai pentru 15 zile.

Probabil ca autoritatile au rasuflat usurate, sperand ca masura coercitiva ii va potoli. Insa dupa exact 15 zile, presa titreaza: "Noua revolta de la Doftana'.

Pe scurt, lucrurile au stat astfel: in momentul in care "se implinea osanda pentru o parte din condamnati', urmand sa le fie scoase "fiarele', detinutii sparg usile celulelor, patrund in interiorul inchisorii, ii elibereaza pe ceilalti. Ei acuza intarzierea cu care le-au fost scoase fiarele (nu in zorii zilei, cum s-ar fi asteptat, ci la amiaza). "Detinutii revoltati s-au impartit in doua grupe. Un grup care cuprinde pe ocnasi si pe recidivisti s-a inchis in ateliere si nu voieste a se preda pana la sosirea directorului general al inchisorilor. Al doilea grup care cuprinde 15 condamnati se plimba prin curtea penitenciarului...'.

Evadarea este insa imposibila. S-a format un dublu coridor de paza, s-au blocat toate iesirile si se asteapta si ajutoare de la Ploiesti. Vor veni conduse chiar de capitanul de jandarmi Tiuleanu. Procurorul sef din Prahova, Atanasiad, procurorul Zagoritz si directorul general al inchisorilor, Farra, pornesc imediat spre Doftana. Revolta e inabusita, dar catre sfarsitul anului, in octombrie, Doftana fierbe din nou. De data aceasta, detinutii iau chiar, pentru scurta vreme, un ostatic dintre gardieni. Sunt insa dezarmati, iar capii revoltelor ajung in lanturi, in carcera. Interesant e ca, de data asta, dintre cei doisprezece conducatori ai rascoalei, patru abia ce fusesera trimisi acolo, disciplinar, de la penitenciarul din Galati, pentru ca... initiasera o revolta.

Era clar ca "buna ziua' ca se cerea o schimbare a sistemului. Regimul penitenciar nu mai fusese reformat de la Grigore Ghica al IV-lea (Grigore Dimitrie Ghica - domnitor al Tarii Romanesti intre 1822-1829). Si oricat se incercase in timp imbunatatirea lui, era de mult depasit, anacronic. Realitatea asta o simteau pe pielea lor puscariasii, o rasuceau pe toate partile jurnalistii si-i cautau rezolvare specialistii din domeniu. Cresterea criminalitatii, cresterea ratei de recidiva - sunt puse pe seama unui sistem deficitar. Nu se lucreaza la asanarea morala a celor ajunsi in puscarie – scriu jurnalistii. Inchisorile de minori, scolile de corectie (cum este cea de la Mislea) – par sa fie adevarate scoli ale criminalitatii. "Vorbind despre inchisori trebuie sa amintim desigur despre inchisorile de minori. Acestea merita o atentie deosebita pentru ca ele in multe cazuri sunt prima scoala in care se dezvolta criminalul, recidivistul incorigibil, si ca, deci, trebuie astfel organizate ca educatiunea si ridicarea morala urmarita in aceste inchisori sa nu mai fie o simpla fictiune', scrie "Ilustratiunea romana', in vreme ce in periodicul de specialitate "Revista penitenciara si de drept penal' crede ca sistemul e ineficient din motiv de... "blandete': "Multi vin la inchisoare (zice S. Niculescu, o notorietate in criminalistica, in epoca - n.r.) spunand ca afara n-au ce face si fiindca aici au tot ce le trebuie: locuinta bine aerisita, hrana buna, imbracaminte curata, caldura, iar cand se imbolnavesc, un doctor si medicamente la dispozitie, in timp ce afara trebuie sa munceasca. Ori, cand se stie ca in inchisoare pot avea totul fara munca si fara nici o grija, pentru ce ar munci cand sunt liberi?'

La sfarsit de an 1911, problema inchisorilor - "chestia regimului penitenciar', cum i se spunea in epoca - era inca o simpla tema de dezbatere, ridicata deopotriva de jurnalisti si de juristi, de penalisti, de temniceri. Cand si cand, de puscariasi si de familiile lor. Ea va continua sa fie atacata, ca atare, si in 1912, schimbarile fiind vizibile, pic cu pic, pana catre inceputul razboiului cel mare (pe care nimeni nu-l prevedea, inca...)

Din "Ilustratiunea romana'

Flagelul criminalitatii
Criminalitatea, care noteaza la noi un procent rusinos si pare-ca crescand, cheama in numele unei sfinte datorii sociale, pe toti intelectualii, pe toti oamenii de stat, fara distinctie de culoare politica, ca sa combata acest ingrozitor flagel. "Ceea ce se spunea in Franta acum 35 de ani – zice dl prof. I. Tanoviceanu – putem sa spunem si noi despre tara noastra cu mai mult drept cuvant, fiindca dupa cum am aratat in diferite studii ale noastre, din diferite cauze, nicaieri criminalitatea nu a crescut cu o mai mare repeziciune ca in tara noastra. Prin urmare putem sa zicem ca si la noi ar fi o crima sa nu ne ingrijim de mersul criminalitatii in tara noastra. Trebuie ca persoanele autorizate, fara distinctiune de partide politice si de idei stiintifice, sa-si dea mana in privinta combaterii marelui flagel'.

Morala sociala
Prezumtia de drept ce o facem ca Societatea, pedepsind pe individ pentru fapta sa, se gandeste la pilduirea semenilor, nu este un fapt ispravit. Criminalul care-si face osanda izolat de restul Societatii, cioplind bulgarii de sare in fundul ocnei, ori cheltuindu-si vremea in alta munca grea, nu poate fi pentru noi simplul semen cu porniri rele, cu simtul pervertit, plecat ca sa-si ispaseasca fapta. Morala sociala ne arata ca in fundul ocnei, acolo unde ratacitii si pleava societatii isi duc amarul, condamnatul nu trebuie parasit dintr-un motiv indoit: 1. Pentru ca ocnasul ispravindu-si pedeapsa trebuie sa devie lui si familiei lui folositor. 2. Ca avem a-l forma pe condamnat astfel ca transplantandu-i geniul bun in suflet, schimbandu-i pornirile, sa-l facem inofensiv si incapabil de a transmite prin contagiune, semenilor lui, perversiunea de odinioara. Totusi, la noi lucrurile se schimba. Condamnatul care tot timpul pedepsei a fost moralmente parasit revine in mijlocul Societati acelasi si devine prin excelenta recidivist. Dovada ne-o face dealtfel faptul ca la noi recidiva ca si criminalitatea este in crestere.

Inchisorile de minori
Rolul inchisorii de minori nu este inca terminat. El n-are numai menirea de a retine intre zidurile groase pe minor, timpul de ispasire. Este – daca se poate spune astfel – purgatoriul care sa purifice sufletele dezmosteitilor, in asa chip incat ei sa devie iarasi "oameni'. Alaturi de munca de orice soi (agricola, industriala) scoala vine sa ofere cultura generala si educatia propriu-zisa. Dar cum poti face aceasta cu spirite reclacitrante, genii rele, pornite vesnic spre rau? Tocmai aci sta mestesugul: este sa faci sa rodeasca samanta si intr-un teren pietros si plin de buruieni. Conferintele si predicile religioase ar trebui sa fie cat mai numeroase ca sa implante cat mai adanc in sufletele acestor nenorociti, pe care Societatea daca i-a pierdut pentru o parte din vreme, nu-i doreste sa-i vaza pierduti pentru totdeauna si pururea e o primejdie pentru semenii lor, sa implante zic moralul pe care nu-l au.

Societatile de patronaj
Trecerea din lumea cea de munca si de ispasire grea in aceasta a noastra plina de libertate si de voie-buna, este anevoiasa si ea trebuie inlesnita de cineva. Aici incepe rolul Societatilor de patronaj, care iau sub aripa lor pe acei reintorsi din locurile ispasirii, care le procura de lucru si care – adeseori prin mari sfortari - ii reda Societatii si familiei oameni muncitori sI cinstiti. Aceste Societati de patronaj au o inalta misiune morala si sociala, si in toate tarile civilizae se gasesc asemenea societati, conduse de intelectuali sI de oameni de bine. Trei sferturi din sansa pe care o are condamnatul de a nu cadea in recidiva este castigata de Societatea de Patronaj. S-au pus bazele – ce e drept - si la noi, acum catava vreme, unei asemenea Societati, din initiativa Mitropolitului Moldovei.

REPORTAJE

VIDEO. Satul unic din Apuseni, în care se spune că soarele răsare de două ori
Satul cu case albe, ascuns într-o imensă căldare de granit este prima localitate rurală care a fost distinsă
Ghid de bune maniere. Lecția de respect a lui Alexandru Ioan Cuza. Ce-avem de învățat?
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. O zi cum este cea de azi – cu plinătatea ei de
Când două inimi se unesc Concert şi lansare CD Valentin Sanfira, la Sala Radio
Primul concert din anul 2017 al Orchestrei de Muzică Populară Radio va avea loc duminică, 22 ianuarie, ora 17:00, sub
Ghidul bunelor maniere. Cum refuzăm (politicos) invitația de a mânca, atunci când suntem în vizită
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Zice o vorbă din bătrâni că.. baba călătoare n-are
Satul occidental care ne demostrează că
Că "și la noi se poate" este un adevăr de care, în adâncul sufletului, toți suntem convinși. Puțini dintre
Ghidul bunelor maniere. Cum ne comportăm în relația de cuplu. Ce trebuie să facă El?
Cine crede că un cod al bunelor maniere își găsește utilitatea numai după ce ai trecut pragul casei tale, după ce
Ghidul bunelor maniere. Cum ne îmbrăcăm în casă și în afara ei
 Azi vreau să vorbim despre îmbrăcămintea de casă, îmbrăcămintea de oraș, hainele de zi și cele de
Ghidul bunelor maniere. Reguli pe care și Moș Nicolae trebuie să le respecte, când merge în case cu bebeluși
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Ce ți-a adus Moș Nicolae noaptea asta? Ce-ai găsit
Satul abandonat din România şi incredibila sa poveste (VIDEO)
La o altitudine de 760 m, într-un loc cu totul special din Munţii Semenic câteva ziduri ale unor case
Ghidul bunelor maniere. A fi domn Vs. a fi Om
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Are românul nostru o vorbă care mie tare mult îmi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Goliat din România, uriașul care a lăsat în urmă o legendă și expresia „cogeamite”
Când vrem să descriem mărimea impresionantă, apelăm adesea la expresia "cogeamite" / ”coşcogeamite”,
Și oamenii mari sunt oameni: Perseverență
Grigore Vasiliu-Birlic, actorul mărunt cu o figură desprinsă parcă dintr-o caricatură a fost considerat Louis de Funes
Și oamenii mari sunt oameni: Caragiale inedit
Puțini scriitori au reușit, de-a lungul istoriei literaturii, să se identifice cu specificul social și mental al
Și oamenii mari sunt oameni: Tudor Arghezi, nominalizat la Nobel
Toată lumea a citit cel puțin o dată versuri semnate de poetul de la Mărțișor. Puțini știu însă faptul că Tudor
„Casa Mare” - Teatrul Național din Chișinău, la București și Iași
„Casa mare”, „camera/casa bună”, „camera cu rudă” ori „casa de părade”
Cuza, Eminescu și Carol I - conexiuni neașteptate
Se scrie mult în miezul iernii, în contextul celebrării Unirii Principatelor Române. Dar se
Și oamenii mari sunt oameni: Scriitorii și arginții
Istoria literaturii române a avut parte, de-a lungul timpului, de condeie cu har. Talentele nu lipsesc nici
Și oamenii mari sunt oameni: De la aurul olimpic la ... mânăstire
De câte ori privim competițiile sportive, oftăm cu gândul la performanțele de altă dată. Și nu degeaba.
Ştefan Isac, un senior al culturii cărăşene. Peste 50 de ani de pasiune pentru cântecul din Banatul de la Munte
Ştefan Isac s-a născut la 16 mai 1946 în satul Ilova, comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş Severin. “Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Filosoful și  Facebook-ul
Născut în anul intrării României în Primul Război Mondial, filosoful Mihai Şora, creator al colecţiei
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
Locuri din România încărcate de mister.
Lumea în care trăim ascunde multe locuri și fenomene misterioase, cu taine încă nedescifrate de către
Voiaj în Balkania cea gustoasă
Fără de sfârșit sunt drumurile Balcanilor, în poveste! Și neasemuite sunt personajele care călătoresc pe
Biserica de sub ape, un edificiu ce poartă amprenta jertfelor comuniste (Video)
Un sat din Transilvania, situat în Munții Gilău, la altitudinea de peste 1000 m, păstrează ruinele unui edificiu
Cutume populare de Vovidenie. Restricții și dezlegări de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
La implinirea varstei de 3 ani, Fecioara Maria este dusa la Templu si incredintata preotilor. Timp de 12 ani a studiat
VIDEO. Crucea Caraiman - monumentul istoric impunător de pe culmile Carpaților
Valea Prahovei nu ar avea farmecul care a consacrat-o fără crucea Caraiman, un reper binecunoscut al zonei, care
A prevăzut Nostradamus victoria lui Trump?
La întrebarea asta, fanii președintelui (deja) ales al Statelor Unite vor răspunde în cor: Da! Totul a fost
Adevărul despre construcţia chiliei părintelui Arsenie Boca de la Sâmbăta de Sus
Aflată într-un loc aproape inaccesibil, săpată în munții Făgăraş pe marginea unei stânci la o
Oraşul subteran de sub Sarmisegetusa – comoara ascunsă a dacilor
Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a
FOTO: Sulina, dulce Sulină...
Unul din motivele pentru care iubesc munca la Antena Satelor este că am avut de-a lungul timpului și sper să am
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican
Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în
Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja
Nu era nici Andrii Popa, nici vestitul haiduc Sapte-Cai, nici Robin Hood si nici Zigomar, eroul celebru al lumii de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

5 motive pentru care eşti singur de Dragobete. Sfaturile psihologului

Pe 24 februarie se sărbătoreşte Dragobetele, acest Cupidon al românilor, ...

Târgul Mărţişorului de la Focşani vesteşte primavera. De unde vine acest obicei

La Focşani se va organiza, de duminică până pe 1 martie, Târgul ...

Care sunt avantajele cooperativei agricole

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat joi, 23 februarie 2017, ...

Ajutoare naţionale tranzitorii şi scheme de sprijin cuplat pentru sectorul zootehnic

Guvernul a aprobat joi plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și ...

Producţii Radio România, nominalizate la Gala Premiilor UNITER

Trei dintre producţiile de teatru radiofonic ale Societăţii Române de ...

Primăvara începe la Gaudeamus Craiova!

Ca în fiecare an, de peste un deceniu şi jumătate, Radio România ...

A început plata subvențiilor pentru fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și ...

Ministerul Agriculturii anunţă ca s-au epuizat fondurile pentru investiții în dezvoltarea fermelor zootehnice

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că fondurile ...

Evoluția influenței aviare în țara noastră

De la ultima raportare, din data de 13 februarie, a mai fost confirmat un focar ...

Încep înscrierile în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018

Prin ordin de ministru au fost aprobate Metodologia şi calendarul de ...

Bistrițenii sunt interesați de animale de rasă

451 de fermieri bistriţeni au beneficiat, anul trecut, de ajutoare de minimis, ...

Sărbătoarea dragostei la români, la Muzeul din Golești, Argeș

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, județul Argeș organizează ...

Amenzi și sancțiuni pe linie silvică în județul Bistrița -Năsăud

Anul trecut , pe raza județului Bistrița-Năsăud au fost organizate și ...

Dragobetele – Sărbătoarea dragostei la români, la Muzeul din Golești, Argeș

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, județul Argeș organizează ...

MADR demarează plata subvențiilor pentru fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Rețeta zilei de luni. Ceapă înăbușită
„Dictatura gastronomica” - tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul -, chiar
Rețeta zilei de miercuri. Tocana vegetariană a lui Bacalbașa
In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul
Rețeta zilei de marți. Puiul dietetic
"Fara indoiala, dintre toate legumele de pe lume, cel mai bun e... puiul. Si n-ai nevoie de nimica sa faci din el cea
Rețeta zilei de vineri. Pâinea de Bobotează
Boboteaza este ultimul eveniment important care incheie Sarbatorile de iarna. Pentru crestinii ortodocsi, Botezul
Rețeta zilei de sâmbătă. Pilaf cu carne de porc
Luna ianuarie reprezinta pentru gospodari miezul iernii, atunci cand pericolele stau la panda. Daca la 6 ianuarie, de
Rețeta zilei de duminică. Tocană de vițel
Ca sa ajungi la Simon, in tinutul Branului, trebuie sa alegi drumul care trece pe langa Campulung Muscel. Si asta
Rețeta zilei de luni. Friptură de urs
Nu mi-as fi inchipuit s-o intalnesc pe Artemisa chiar la Poarta Apusenilor, pe Valea Vanturetului, langa localitatea
Rețeta zilei de luni. „Cotlete” din zarzavat
Rascolind prin rafturile de carte veche culinara, am dat peste volumasul unei jurnaliste “de gastro” din
Rețeta zilei de duminică. Crap în solzii lui
Nu avem pretentia de a intocmi o biobibliografie exhaustiva a lui Constantin Bacalbasa, cel care ne-a lasat cea mai
Rețeta zilei de sâmbătă. Crap la cuptor, rețeta lui Radu Odobescu
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
Crăciunul în tradiția românească
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc.
Tradiții de Ignat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o
TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Nicolae! Ce să nu dăruiești niciodată celor dragi în această zi
TRADITII si OBICEIURI de Sfantul Nicolae 2016. Ziua de 6 Decembrie este un prilej de bucurie, mai ales pentru copii.
Sfântul Andrei, apărătorul de lupi
În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din
Lăsata Secului 2016: Ce nu ai voie să faci azi! E păcat mare!
Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul calendaristic. Cu o zi inainte de intrarea
Sânmedru, patronul păstorilor și începutul iernii
În fiecare an, pe 26 octombrie, întreaga creștinătate îl sărbătorește pe Sfântul Dimitrie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4