Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor

Autor: 

Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat.

BIMILENAR PUBLIUS OVIDIUS NASO
(43 î. Chr. Sulmo, astăzi Sulmona, Italia – 17 d. Chr. Tomis, astăzi Constanța, România)

Ovidiu la Tomis. DRUMUL EXILULUI

Poetul latin Publius Ovidius Naso a fost surghiunit în anul 8 d. Chr. la Tomis din cauze complexe – carmen et error –, pe care propriile mărturii, până acum singurele existente sau rămase din perioada antică despre edictul imperial, nu le-au lămurit în întregime, lăsând loc interpretărilor și speculațiilor desfășurate pe mai multe paliere. Carmen – poezia (în special poemele de dragoste din Amores – Iubiri, Ars amandi – Arta iubirii, Remedia amores – Remediile iubirii) și error – rătăcirea, o greșeala sau suma greșelile comise, imprudența poetului monden și celebru, a epicureului implicat în intrigile și scandalurile Romei, au fost motive suficient de puternice pentru ca Augustus să-l relege la Pontul Stâng (formă de expulzare prin care persoana își păstra dreptul la cetățenie și averea), în „nu ştiu ce colţ al lumii”, de fapt, chiar la capătul ei, conform convingerilor sale de nezdruncinat.

Când a fost informat despre decizia imperială, într-o noapte din Idele lui Noiembrie, Publius Ovidius Naso se afla pe insula Ilva Tireniana (Elba). Sfâșiat de tristețe a pornit spre strălucitoarea Urbe, pe care trebuia să o părăsească (definitiv, ştim noi astăzi) imediat. Ultima noapte la Roma, relatată într-o elegie celebră din cartea I a Tristelor și scrisă pe când se îndrepta spre Tomis, își derulează orele nefaste între durere, tendințe suicidare, arderea unor manuscrise (Triste, I, 7, v. 11-16), vizita a doar doi dintre numeroșii prieteni de până atunci, încercările de a o convinge pe soția sa Fabia să nu-l urmeze.
Drumul exilului, pe care ne-am propus să-l urmăm în anul 2017 cu o expoziție de grafică inspirată de opera sa, a fost lung și anevoios. Pe o navă şubredă, furtuna exterioară îi egalează, neliniştitor, tumultul sufletesc (din cauza talazurilor, crede că va muri fără mormânt cunoscut). Îmbarcat în portul calabrez Brundisium (astăzi Brindisi), străbate în condiții limită Marea Ionică, zărește insula Ithaca, patria celebrului erou homeric și debarcă la Lechaeum. Ovidius străbate pe uscat istmul Corintului pentru a se îmbarca la Cenchreae pe o navă mai solidă, aflată sub semnul ocrotitor al zeiței Minerva; apoi poposește în insula Imbros, îndreptându-se către Samotrake, patria nemuritoarei Victorii. Debarcat pe această ultimă insulă, poetul utilizează o nouă corabie care îl poartă de la Zerint până la Tempyra (oraș pe țărmul Traciei); guvernatorul Macedoniei, Sextus Pompeius, prieten mai puţin afectat sau speriat de disgraţia Romei, îi dă bani și o escortă de legionari spre a traversa ţinutul și a trece prin dreptul sau chiar prin cetățile de coastă: Messembria (Nesebar), Dionysopolis (Balcic), Callatis (Mangalia). Pe parcursul călătoriei (cele 11 elegii care alcătuiesc cartea întâi au fost scrise și trimise la Roma înainte de sosirea în portul terminus), iar apoi la Tomis, poetul alcătuieşte un adevărat „jurnal de bord” sau de uscat şi „inaugurează un gen patetic, concurând aproape cu tragedia” (George Călinescu)

Călătoria se termină la Tomis, o modestă așezare marină întemeiată de grecii milesieni în sec. VI î. Chr., unde Ovidiu soseşte în anul 9 d. Chr., primăvara, pe la mijlocul lunii mai, pentru a-şi trăi elegiac ultimii ani şi a-şi scrie lamentaţiile pentru îndurare. Pe aceste ţărmuri îndepărtate, constată poetul, pământul ia de obicei înfăţişarea mării – et interra est altera forma maris –, iar locul însuşi pare un pustiu nesfârşit: mare portibus orbi.

Ovidiu la Tomis. POEZIA DE EXIL

Poezia de exil a lui Ovidiu: Tristia – Tristele și Epistulae ex Ponto – Scrisori de la Pontul Euxin sau Ponticele, oferă informaţii vitale, chiar dacă distorsionate prin exagerare, auto-compătimire şi îndelung sperata izbăvire, despre localnicii geţi, sarmaţi şi greci, despre mare, navigaţie și navigatori, despre războaie, atacuri pustiitoare și incursiuni de jaf, despre climă și ierni lugubre, despre moravuri și obiceiuri, despre moartea sufletului şi letargia trupului:

De-o să te-ntrebi mirată de ce scrisoarea asta
De altă mână-i scrisă, să ştii că sunt bolnav,
Bolnav în fundul lumii, pe ţărmuri neştiute,
Şi-n cumpănă de moarte. Ce crezi că poate fi
În sufletu-mi acum, când zac în nişte locuri
Aşa de-ngrozitoare, la geţi şi la sarmaţi?
Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice
Şi nu ştiu cum, nu-mi place nici chiar pământul lor …/ Triste, III, 3, v. 1-8

Ovidiu la Tomis. POETUL CARE A SCRIS ÎN LIMBA DACILOROvidiu la Tomis

Abia în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul relegat învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat. Cu toate acestea, decalajul cultural pare să fi generat neînsemnate asperități între autorul Tristelor și localnici.

Subordonate unui singur gând obsedant – revenirea în miraculoasa Urbe – poemele lui Ovidius au vădit caracter soteriologic, fiind rugăminţi, tânguiri, semne elocvente ale disperării. Din această cauză, într-o comparaţie continuă şi firesc defavorizantă faţă de unul din termeni, poetul îngroaşă trăsături, caractere, situaţii care își pierd din asperitate abia în ultimii săi ani când, după moartea lui Augustus (vara anului 14 d. Chr.), îşi dă seama că nici împăratul Tiberius nu va putea fi vreodată înduplecat. Abia atunci va recunoaşte gesturile de deferenţă şi chiar de admiraţie ale localnicilor:
Ah, mi-i ruşine-a spune: am scris în graiul getic.
Cuvintele barbare le-am pus în vers latin!
A şi plăcut poemul; tu poţi să mă feliciţi:
Aici între sălbatici, am nume de poet ./Pontice, IV, 3, v. 19-22
Ajunge chiar să-i prețuiască și să-i iubească pe localnici: Tomitae;/ Quos ego... amo (Epistulae ex Ponto XIV, 12, v. 23-24).
Hiperbolizate de poet, vânturile, devenite locul comun al tuturor evocărilor hibernale de aici (Tomisul – Siberia acelor timpuri), se situează astfel doar în raport cu Cetatea eternă, nu şi cu reala lor intensitate:
Furtuni vijelioase îmi vânzolesc viaţa
Şi nu-i destin pe lume mai trist decât al meu./ Triste, V, v. 5-6
Sub asaltul terifiant al zăpezilor de altădată, înconjurat (ce-i drept, cu deferenţă) de barbarii cărora „ţurţurii de gheaţă le zuruie în plete”, poetul asociază catastrofe naturale, neconsolatei sale tristeţi:
Şi aşa de tare-i vântul, că dezgoleşte case
Şi turnurile nalte le surpă la pământ/ Triste, III, v. 17-18 .
Publius Ovidius Naso a murit la Tomis în anul 17 (potrivit Cronicii lui Hieronim) sau în primăvara anului următor (potrivit poemului calendaristic Fastele, v. 223 – 226) şi a fost dus pe ultimul drum cu onoruri, într-un loc astăzi necunoscut, la poarta cetăţii din vremea sa – ante oppidi portam; poate pașii noștri chiar au trecut, neștiutori și grăbiți, peste mormântul său.

Orice națiune, orice comunitate are nevoie de elemente pregnante de identificare. În cazul municipiului Constanța și chiar la nivel național, exilul marelui poet latin la Tomis reprezintă o temă majoră a discursului identitar, cu largă deschidere europeană, la care s-a făcut în general recurs pe trei paliere: cultural (poetul și-a cîștigat drept de cetate în epoca de aur a literaturii latine, în care trăiesc și crează Virgiliu, Horațiu, Properțiu, Tibul), politic, administrativ. Ovidiu trebuie să fie un brend al Constanței. Prima încercare în acest sens, de fapt o mare isbândă, aparține celui dintâi prefect al administrației românești și este statuia sa în bronz, amplasată în piața Ovidiu (Independenței pe atunci) în anul 1887. Autorul operei este sculptorul italian Ettore Ferrari (1845-1929), autor cunoscut și apreciat de monumente amplasate în importante orașe ale lumii. O replică este dezvelită în anul 1925 la Sulmona, localitatea natală a poetului.
În descendența lamentațiilor sale (Ovidiu își definește eliptic dispoziția sufletească în Epistulae ex Ponto, III, IX, 35: cano tristia tristis - cânt lucruri triste fiind trist), Constanța se așează în perioada modernă sub semnul, vădit elegiac, al marelui sulmonez. „E un ritual Ovidiu la Constanţa. Dintr'o aplicaţie puţin didactică şi puţin orgolioasă a primilor cărturari şi edili români, poetul latin circulă cu o actualitate pe care i-o accentuiază anual, iarna. Ovidiu e un patron. Lui i se adresează de către toţi condoleanţele, entuziasmele, reproşurile ce s-ar putea face oamenilor şi pământului...
Cred că legăturile se fac mai mult cu nenorocirile omului – pedeapsa cetăţeanului exilat de împărat şi bocetul cronicarului – iar nu cu opera însăşi a poetului, care ca atitudine şi manieră e în altă lume şi în altă tonalitate. Oricum, prestigiul acesta al unei suferinţe omeneşti şi al unei aspre legi romane, ce a încheiat cu un surghiun la Tomis capitolul unei cronici mondene de la Roma în anul 8 d. C. se asociază numelui lui Ovidiu. Şi la Constanţa, într-o formă mai vagă ce e drept şi mai romantică, adusă de dincoace de Dunăre, în epoca romantismului nostru politic şi literar, trăieşte şi acum” (scriitorul Ion Marin Sadoveanu, puternic legat de urbea marină, se referă la perioada interbelică).

Ovidiu la Tomis - Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului

Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului, este organizată de Muzeul de Artă Constanța, sprijinit în demersul său de Consiliul Județean, Primăria și Consiliul Local Constanța, de Institutul Cultural Român, Accademia di Romania de la Roma, de Ambasada României în Italia și de administrațiile locale ale orașelor în care poposește; sponsorul manifestării, Fundația Fildas Art București, în cadrul programului Catena pentru artă amintește prin sprijinul său de Gaius Cilnius Maecenas (70 sau 68 – 8 î. Chr.), contemporanul, dar nu și prietenul lui Ovidiu.
Expoziția de grafică reface drumul exilului, fiind deschisă în perioada 15 mai – 30 septembrie în Italia: la Sulmona (Sulmo mihi patria est), locul nașterii poetului (20 martie 43 î. Chr.), la Roma – va fi găzduită de Accademia di Romania – și la Brindisi (Brundisium în antichitate), unde se va etala pe simezele sălilor din Palazzo Granafei Nervegna; în Grecia manifestarea va avea loc la Galeriile de artă din Corint; în Bulgaria lucrările vor putea fi văzute la Nesebar (Messembria) și la Balcic (Dionysopolis), în palatul reginei Maria a României; drumul lui Ovidiu și al expoziției continuă în România prin Mangalia (Callatis în antichitate) spre punctul terminus, Tomis – Constanța, unde va fi deschisă în sălile Muzeul de Artă și la Cazinou.
Expoziția reunește 63 lucrări ale unor prestigioși artiști din România (12, între care 9 din importante centre culturale și 3 din Constanța), Italia, Grecia și Bulgaria (câte 3 din fiecare țară).
Inspirate de Metamorfoze, lucrările lui Lino Alviani beneficiază de un raport generos între albul hârtiei, integrat compozițional și desenul gracil; pentru descriere sunt folosite elemente sugestive și atribute simbolice.
Viziunea Lorettei Băluță se exprimă prin construcții spațiale complexe, prin racursiuri ample și prin perspectivă ierarhică; Ovidiu privește marea și corăbiile care lasă malurile, în așteptarea mesajului de izbăvire.
Marieta Besu se inspiră din Ars amandi și înfățișează personaje, mai ales feminine, preocupate de tinerețe, frumusețe și de conservarea acestora, de podoabe și de modă. Monocromia dominantă include și o scriere descifrabilă.
Aurel Bulacu a citit Amores și sugerează apropieri, chiar similitudini între torsul de femeie și forma unei cupe, oferite mâinilor ca ofrandă tactilă; tonuri suave, linii și hașururi fluente realizează imagini cu puternic impact vizual.
Statuia lui Ovidiu, important element simbolic și identitar la Constanța, este analizată de Zuzu Caratănase din mai multe unghiuri, apte să releve psihologia personajului, precum și corespondențe între poet și epoca sa.
Sub asaltul formelor derivate din ductul scrierii romane, chipul poetului se încheagă cu dificultate în lucrarea lui Alex. Dimitriadis, Publius Ovidius Naso. Faimă și dispută; limbajul său tinde către esențializare și abstractizare.
În lucrările lui Mircia Dumitrescu figura poetului are caracter iconic; zăpezile de altă dată (albul hârtiei) și sugestia mării despart la un orizont imaginar, istoria de legendă și ficțiunea de realitate.
Arturo Faiella reprezintă profilul poetului, înconjurat la Tomi în 2017, de semnele veacurilor care s-au scurs; desprinse din natură, fructe, pești, vapoare se amestecă voios și tandru, lăsând obiectele pradă unei neobosite imaginații.
Suzana Fântânariu a scris cu neodihnă despre Ovidiu, însoțitindu-l cu gândul în călătoriile sale, reale și imaginare deopotrivă; deasupra semnelor etalate până la linia orizontului înalt planează implicabil, povara destinului.
Yoselin Giovani prezintă lucrări abstracte, dinamice, care armonizează în compoziții pete mai mult sau mai puțin transparente, vectori de forță, noduri de energie în jurul cărora se grupează un spațiul doar aparent ordonat.
Desenele colorate ale Emiliei Kiss se referă la ansamblul operei ovidiene, în care Tentația este asociată tinereții, Alchimia este implicată în viața făpturilor hibride, iar Călătoria, inițiatică desigur, este aducătoare de lumină.
Peter Lazarov îi găsește chip potrivit lui Narcis și legendei sale; torsul Semelei își pierde consistența și se ascunde sub văluri sau într-un halou luminos, iar Phaeton, aici cu înfățișarea unui superstar, își află ascendența divină.
Portretele imaginare semnate de Anna-Mária Orbán se focalizează asupra unui chipul adumbrit de tristețe; la altă vârstă, poetul este însoțit de însemnele morții; apoi chipul dispare, lăsând doar urme perene ale trecerii sale.
Inspirate de Metamorfoze, lucrările Yarovei Petrova înfățișează pentru început omul și taurul laolaltă; apoi o femeie cu spatele către privitor, veghiază și așteaptă; în ultima ipostază, făptura hibridă este deja o realitate.
Inscripția compusă de Ovidiu pentru lespedea sa funerară Hic ego qui iaceo... a fost transmisă soției într-o scrisoare; pentru Lelia Rus Pîrvan, epitaful devine palimpsest al civilizațiilor care s-au succedat la Pontul Euxin.
Xenophon Sachinis are afinități secrete cu lumea poeziei lui Ovidiu; în lucrările sale, metamorfoza și anamorfoza operează transformări nebănuite; văzută frontal, prova unei corăbii este, de fapt, un nud supradimensionat.
Enigmatice, compozițiile lui Matei Șerban Sandu par să aibă nevoie de coduri pentru descifrare; în absența acestora, semnalăn calitatea compoziției, inserția inscripțiilor în imagine, racursiurile, iluzionismul, linia sigură și mlădie.
Lucrările Atenei Elena Simionescu instituie o atmosferă poetică prin elemente simbolice: profilul artistului inspirat, mâna purtătoare a elanului creator (se știe că Ovidiu era un versificator înnăscut), pana care evocă scrisul, floarea care duce gândul la grădini paradisiace, dar și la apropiata extincție.
Kostis Spanopoulos realizează treceri melodioase între lumini și umbre prin zone clare sau obscure; supuse metamorfozei – formele vegetale împlinite conțin sugestii zoo- și antropomorfe – imaginile sporesc în complexitate.
În desenele lui Florin Stoiciu, zeițele victoriei și frumuseții sunt înconjurate de admirație și iubire; amplitudinea formelor, tehnica draperiile ude, accentele fulgurante de lumină sunt caracteristici ale unui stil elaborat.
Metamorfozele lui Ovidiu i-au permis lui Bozhidar Tonev să pună în valoare conture severe, decupaje de înaltă expresivitate, suprafețe care absorb, resping sau cooptează lumina pe trasee figurative și abstracte deopotrivă.
Expoziția Drumul exilului pornește de la Constanța în anul bimilenarului, la mijlocul lunii mai, aceeași în care Publius Ovidius Naso a sosit în anul 9 la Tomis și se deschide în siturile văzute sau străbătute, spre a susține prin lucrările artiștilor din cele patru state moderne constituite mai târziu de-alungul acestui traseu – Italia, Grecia, Bulgaria, România –, actualitatatea clasicilor și perenitatea civilizației europene.

Un text publicat prin bunăvoința dnei Dr. Doina Păuleanu, director, Muzeul de Artă Constanța

REPORTAJE

Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Concert dedicat debutului manifestărilor Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România
Radio România, prin toate posturile sale naţionale şi regionale, transmite în direct concertul-eveniment
Supravieţuitoarea de la Auschwitz care l-a înfiat pe nepotul şefului lagărului
Originară din România, Eva Mozes Kor (83 de ani) are o poveste de viaţă impresionantă: a supravieţuit miraculos
Gala premiilor Festivalului „Maria Tănase”, ediția a XXIV-a
Toamna se numără... premiile Festivalului „Maria Tănase”. De aproape un sfert de secol! Aplauzele au
Radio Antena Satelor vă invită la o întâlnire cu cartea
Miercuri, 15 noiembrie, colega noastră Anamaria Ionescu își lansează cel mai recent roman. Este vorba despre
Strănepotul lui Nicolae Iorga este fondatorul stilului karate fudokan
Fondatorul stilului karate fudokan, Ilija Jorga Soke, care este strănepot al marelui istoric Nicolae Iorga, consideră
Tinerii designeri români promovează tradițiile din Delta Dunării
Obiecte realizate de meşteri populari din judeţul Tulcea şi tineri designeri români sunt promovate, prin
Orchestra Națională Radio, concert dedicat dialogului cultural România – Polonia
Vineri, 10 noiembrie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio propune un concert – eveniment dedicat
Festivalul SoNoRo revine la cea de-a XII ediţie în Timişoara
Alături de Braşov, Cluj şi Bucureşti, Timişoara va face parte şi în 2017 din circuitul muzicii de cameră propus
Producția de teatru radiofonic a Radio România
Exploziv de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru a primit Premiul Asia-Pacific Broadcasting Union 2017, la
Și oamenii mari sunt oameni: Umor păgubitor
Păstorel Teodoreanu (pe numele său real - Alexandru Osvald Teodoreanu) s-a născut la Dorohoi pe 30 iulie 1894. De-a
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
O nouă ediție a
Doinitorul Traian Barbu împlineşte 64 de ani (n.r. 22 noiembrie). De 50 de ani interpretul cărăşean slujeşte
Tinerii talentaţi sunt aşteptaţi la Festivalul
O nouă ediţie a Festivalului de interpretare a cântecului românesc „Pană de Păun”, se va
Irlanda a decis: Fără animale sălbatice la Circ!
Irlanda va interzice folosirea animalelor sălbatice în spectacole de circ începând cu data de 1
Scandal (ca) la ușa... bisericii, între un preot caterisit și reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
Un puternic scandal a avut loc, duminică dimineaţă, în Biserica „Schimbarea la Faţă a Domnului” din
25 de secole de istorie, într-un sertar dintr-un castel englezesc
O vastă colecţie numismatică, alcătuită din monede provenind din zone îndepărtate de pe glob, inclusiv din Siria
Festivalul
În perioada 7-9 noiembrie vor urca pe scena Teatrului "Elvira Godeanu" din Târgu-Jiu nume mari ale
Spectacol - poveste cu 2 Vibes Symphony, Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio
Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio vor concerta cu casa închisă, în premieră alături de
Concerte de romanță în zonele istorice ale țării, destinate celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918
Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște a inițiat PROGRAMUL NAȚIONAL DE CONCERTE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
Radio România a împlinit 89 de ani!
La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din
Elena Caragiani-Stoenescu. Corespondent de război și pilot de avion pe front
Au trecut o sută de ani și încă unul de când Elena Caragiani-Stoenescu înscria în ceasloavele
Ce secrete ascund capetele alungite ale oamenilor care au trăit cândva pe teritoriul României?
Teritoriul actual al României a fost unul dintre locurile preferate de triburile nomade, în special de
Această descoperire adânceşte misterul tăblițelor de la Tărtăria
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă o descoperire extrem de valoroasă, căreia, dacă i s-ar acorda importanţa cuvenită,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

A început Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură!

Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură s-a deschis ...

Tone de cereale şi legume, neculese şi distruse de intemperii, în Timiş

Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse ...

Cel mai mare strat de zăpadă din ţară, înregistrat la Bâlea Lac

La 2000 de metri altitudine în Munţii Făgăraş, se înregistrează cel ...

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie, a anunţat ...

Vinurile de Jelna, amprenta unică a gustului de vin din Transilvania

Vinurile de Jelna au început să prindă tot mai mult contur în ...

Pensionarii deprind tainele IT

Clubul Rotary Cluj-Napoca, în parteneriat cu compania NTT Data ...

"6768, Tăierile ilegale te afectează!"

În judeţul Bistriţa-Năsăud se lansează astăzi proiectul de informare şi ...

Guvern: suntem interesați ca tinerii să citească

Interesul Guvernului este să încurajeze tânăra generaţie să ...

Tudose: avem deschidere pentru reducerea birocrației activității medicilor de familie

Prim-ministrul Mihai Tudose a avut astăzi, la Palatul Victoria, o nouă rundă de ...

ANOFM: peste 20.000 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Argeș: o mașină a Poliției a fost implicată într-un accident rutier

Un accident de circulație în care a fost implicată și o mașină a Poliției ...

Românii își cumpără mașini prietenoase cu mediul

Numărul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute ...

UE va promova anul viitor consumul de carne de oaie și capră

Uniunea Europeană va aloca pentru prima dată, în 2018, fonduri pentru ...

Dosarul „Telemeaua de Sibiu - Indicaţie Geografică Protejată” ajunge la MADR

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat ieri că va sprijini produsul ...

ISU Argeș e la Câmpulung cu caravana „Fii pregătit!”

Caravana „Fii pregătit!” se află astăzi, 19 noiembrie, în ...

REŢETE DE SUFLET

Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
Zamă de găină, pentru Lăsatul Secului
Sinodul din Constantinopol, ținut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi a uniformizat
Supă-cremă de legume, pentru prima zi de Post
Postul de bucate, fara post de pacate, nu poate avea o semnificatie spirituala. Postul crestin isi atinge tinta doar
Castraveți murați, ca la Slănic Prahova
Ardelean prin nascare, prahovean prin adoptie, inginerul Adrian Sarmasi, de la Salina Slanic Prahova, ne spune ca
Turtă de praz, rețetă oltenească de intrat în Rai
Se zice că o dată se duse un oltean la Poarta Raiului și era obiceiul pe atunci că cine venea în Rai să aducă și
Pastramă de porc cu varză, pentru ziua Sfinților Arhangheli
O poveste populară spune că demult tare, oamenii aflaseră când avea să le vină sorocul, să moară, așa că nimeni
Supă de apă fiartă - rețeta lui Constantin Bacalbașa
La începutul secolului XX și în special în perioada interbelică, bucătăria românească era
Ruladă de ghebe cu cașcaval de Penteleu
N-am ostenit să ne minunăm de cât de inventiv este românul (românul simplu, omul pentru care gătitul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4