Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor

Autor: 

Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat.

BIMILENAR PUBLIUS OVIDIUS NASO
(43 î. Chr. Sulmo, astăzi Sulmona, Italia – 17 d. Chr. Tomis, astăzi Constanța, România)

Ovidiu la Tomis. DRUMUL EXILULUI

Poetul latin Publius Ovidius Naso a fost surghiunit în anul 8 d. Chr. la Tomis din cauze complexe – carmen et error –, pe care propriile mărturii, până acum singurele existente sau rămase din perioada antică despre edictul imperial, nu le-au lămurit în întregime, lăsând loc interpretărilor și speculațiilor desfășurate pe mai multe paliere. Carmen – poezia (în special poemele de dragoste din Amores – Iubiri, Ars amandi – Arta iubirii, Remedia amores – Remediile iubirii) și error – rătăcirea, o greșeala sau suma greșelile comise, imprudența poetului monden și celebru, a epicureului implicat în intrigile și scandalurile Romei, au fost motive suficient de puternice pentru ca Augustus să-l relege la Pontul Stâng (formă de expulzare prin care persoana își păstra dreptul la cetățenie și averea), în „nu ştiu ce colţ al lumii”, de fapt, chiar la capătul ei, conform convingerilor sale de nezdruncinat.

Când a fost informat despre decizia imperială, într-o noapte din Idele lui Noiembrie, Publius Ovidius Naso se afla pe insula Ilva Tireniana (Elba). Sfâșiat de tristețe a pornit spre strălucitoarea Urbe, pe care trebuia să o părăsească (definitiv, ştim noi astăzi) imediat. Ultima noapte la Roma, relatată într-o elegie celebră din cartea I a Tristelor și scrisă pe când se îndrepta spre Tomis, își derulează orele nefaste între durere, tendințe suicidare, arderea unor manuscrise (Triste, I, 7, v. 11-16), vizita a doar doi dintre numeroșii prieteni de până atunci, încercările de a o convinge pe soția sa Fabia să nu-l urmeze.
Drumul exilului, pe care ne-am propus să-l urmăm în anul 2017 cu o expoziție de grafică inspirată de opera sa, a fost lung și anevoios. Pe o navă şubredă, furtuna exterioară îi egalează, neliniştitor, tumultul sufletesc (din cauza talazurilor, crede că va muri fără mormânt cunoscut). Îmbarcat în portul calabrez Brundisium (astăzi Brindisi), străbate în condiții limită Marea Ionică, zărește insula Ithaca, patria celebrului erou homeric și debarcă la Lechaeum. Ovidius străbate pe uscat istmul Corintului pentru a se îmbarca la Cenchreae pe o navă mai solidă, aflată sub semnul ocrotitor al zeiței Minerva; apoi poposește în insula Imbros, îndreptându-se către Samotrake, patria nemuritoarei Victorii. Debarcat pe această ultimă insulă, poetul utilizează o nouă corabie care îl poartă de la Zerint până la Tempyra (oraș pe țărmul Traciei); guvernatorul Macedoniei, Sextus Pompeius, prieten mai puţin afectat sau speriat de disgraţia Romei, îi dă bani și o escortă de legionari spre a traversa ţinutul și a trece prin dreptul sau chiar prin cetățile de coastă: Messembria (Nesebar), Dionysopolis (Balcic), Callatis (Mangalia). Pe parcursul călătoriei (cele 11 elegii care alcătuiesc cartea întâi au fost scrise și trimise la Roma înainte de sosirea în portul terminus), iar apoi la Tomis, poetul alcătuieşte un adevărat „jurnal de bord” sau de uscat şi „inaugurează un gen patetic, concurând aproape cu tragedia” (George Călinescu)

Călătoria se termină la Tomis, o modestă așezare marină întemeiată de grecii milesieni în sec. VI î. Chr., unde Ovidiu soseşte în anul 9 d. Chr., primăvara, pe la mijlocul lunii mai, pentru a-şi trăi elegiac ultimii ani şi a-şi scrie lamentaţiile pentru îndurare. Pe aceste ţărmuri îndepărtate, constată poetul, pământul ia de obicei înfăţişarea mării – et interra est altera forma maris –, iar locul însuşi pare un pustiu nesfârşit: mare portibus orbi.

Ovidiu la Tomis. POEZIA DE EXIL

Poezia de exil a lui Ovidiu: Tristia – Tristele și Epistulae ex Ponto – Scrisori de la Pontul Euxin sau Ponticele, oferă informaţii vitale, chiar dacă distorsionate prin exagerare, auto-compătimire şi îndelung sperata izbăvire, despre localnicii geţi, sarmaţi şi greci, despre mare, navigaţie și navigatori, despre războaie, atacuri pustiitoare și incursiuni de jaf, despre climă și ierni lugubre, despre moravuri și obiceiuri, despre moartea sufletului şi letargia trupului:

De-o să te-ntrebi mirată de ce scrisoarea asta
De altă mână-i scrisă, să ştii că sunt bolnav,
Bolnav în fundul lumii, pe ţărmuri neştiute,
Şi-n cumpănă de moarte. Ce crezi că poate fi
În sufletu-mi acum, când zac în nişte locuri
Aşa de-ngrozitoare, la geţi şi la sarmaţi?
Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice
Şi nu ştiu cum, nu-mi place nici chiar pământul lor …/ Triste, III, 3, v. 1-8

Ovidiu la Tomis. POETUL CARE A SCRIS ÎN LIMBA DACILOROvidiu la Tomis

Abia în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul relegat învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat. Cu toate acestea, decalajul cultural pare să fi generat neînsemnate asperități între autorul Tristelor și localnici.

Subordonate unui singur gând obsedant – revenirea în miraculoasa Urbe – poemele lui Ovidius au vădit caracter soteriologic, fiind rugăminţi, tânguiri, semne elocvente ale disperării. Din această cauză, într-o comparaţie continuă şi firesc defavorizantă faţă de unul din termeni, poetul îngroaşă trăsături, caractere, situaţii care își pierd din asperitate abia în ultimii săi ani când, după moartea lui Augustus (vara anului 14 d. Chr.), îşi dă seama că nici împăratul Tiberius nu va putea fi vreodată înduplecat. Abia atunci va recunoaşte gesturile de deferenţă şi chiar de admiraţie ale localnicilor:
Ah, mi-i ruşine-a spune: am scris în graiul getic.
Cuvintele barbare le-am pus în vers latin!
A şi plăcut poemul; tu poţi să mă feliciţi:
Aici între sălbatici, am nume de poet ./Pontice, IV, 3, v. 19-22
Ajunge chiar să-i prețuiască și să-i iubească pe localnici: Tomitae;/ Quos ego... amo (Epistulae ex Ponto XIV, 12, v. 23-24).
Hiperbolizate de poet, vânturile, devenite locul comun al tuturor evocărilor hibernale de aici (Tomisul – Siberia acelor timpuri), se situează astfel doar în raport cu Cetatea eternă, nu şi cu reala lor intensitate:
Furtuni vijelioase îmi vânzolesc viaţa
Şi nu-i destin pe lume mai trist decât al meu./ Triste, V, v. 5-6
Sub asaltul terifiant al zăpezilor de altădată, înconjurat (ce-i drept, cu deferenţă) de barbarii cărora „ţurţurii de gheaţă le zuruie în plete”, poetul asociază catastrofe naturale, neconsolatei sale tristeţi:
Şi aşa de tare-i vântul, că dezgoleşte case
Şi turnurile nalte le surpă la pământ/ Triste, III, v. 17-18 .
Publius Ovidius Naso a murit la Tomis în anul 17 (potrivit Cronicii lui Hieronim) sau în primăvara anului următor (potrivit poemului calendaristic Fastele, v. 223 – 226) şi a fost dus pe ultimul drum cu onoruri, într-un loc astăzi necunoscut, la poarta cetăţii din vremea sa – ante oppidi portam; poate pașii noștri chiar au trecut, neștiutori și grăbiți, peste mormântul său.

Orice națiune, orice comunitate are nevoie de elemente pregnante de identificare. În cazul municipiului Constanța și chiar la nivel național, exilul marelui poet latin la Tomis reprezintă o temă majoră a discursului identitar, cu largă deschidere europeană, la care s-a făcut în general recurs pe trei paliere: cultural (poetul și-a cîștigat drept de cetate în epoca de aur a literaturii latine, în care trăiesc și crează Virgiliu, Horațiu, Properțiu, Tibul), politic, administrativ. Ovidiu trebuie să fie un brend al Constanței. Prima încercare în acest sens, de fapt o mare isbândă, aparține celui dintâi prefect al administrației românești și este statuia sa în bronz, amplasată în piața Ovidiu (Independenței pe atunci) în anul 1887. Autorul operei este sculptorul italian Ettore Ferrari (1845-1929), autor cunoscut și apreciat de monumente amplasate în importante orașe ale lumii. O replică este dezvelită în anul 1925 la Sulmona, localitatea natală a poetului.
În descendența lamentațiilor sale (Ovidiu își definește eliptic dispoziția sufletească în Epistulae ex Ponto, III, IX, 35: cano tristia tristis - cânt lucruri triste fiind trist), Constanța se așează în perioada modernă sub semnul, vădit elegiac, al marelui sulmonez. „E un ritual Ovidiu la Constanţa. Dintr'o aplicaţie puţin didactică şi puţin orgolioasă a primilor cărturari şi edili români, poetul latin circulă cu o actualitate pe care i-o accentuiază anual, iarna. Ovidiu e un patron. Lui i se adresează de către toţi condoleanţele, entuziasmele, reproşurile ce s-ar putea face oamenilor şi pământului...
Cred că legăturile se fac mai mult cu nenorocirile omului – pedeapsa cetăţeanului exilat de împărat şi bocetul cronicarului – iar nu cu opera însăşi a poetului, care ca atitudine şi manieră e în altă lume şi în altă tonalitate. Oricum, prestigiul acesta al unei suferinţe omeneşti şi al unei aspre legi romane, ce a încheiat cu un surghiun la Tomis capitolul unei cronici mondene de la Roma în anul 8 d. C. se asociază numelui lui Ovidiu. Şi la Constanţa, într-o formă mai vagă ce e drept şi mai romantică, adusă de dincoace de Dunăre, în epoca romantismului nostru politic şi literar, trăieşte şi acum” (scriitorul Ion Marin Sadoveanu, puternic legat de urbea marină, se referă la perioada interbelică).

Ovidiu la Tomis - Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului

Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului, este organizată de Muzeul de Artă Constanța, sprijinit în demersul său de Consiliul Județean, Primăria și Consiliul Local Constanța, de Institutul Cultural Român, Accademia di Romania de la Roma, de Ambasada României în Italia și de administrațiile locale ale orașelor în care poposește; sponsorul manifestării, Fundația Fildas Art București, în cadrul programului Catena pentru artă amintește prin sprijinul său de Gaius Cilnius Maecenas (70 sau 68 – 8 î. Chr.), contemporanul, dar nu și prietenul lui Ovidiu.
Expoziția de grafică reface drumul exilului, fiind deschisă în perioada 15 mai – 30 septembrie în Italia: la Sulmona (Sulmo mihi patria est), locul nașterii poetului (20 martie 43 î. Chr.), la Roma – va fi găzduită de Accademia di Romania – și la Brindisi (Brundisium în antichitate), unde se va etala pe simezele sălilor din Palazzo Granafei Nervegna; în Grecia manifestarea va avea loc la Galeriile de artă din Corint; în Bulgaria lucrările vor putea fi văzute la Nesebar (Messembria) și la Balcic (Dionysopolis), în palatul reginei Maria a României; drumul lui Ovidiu și al expoziției continuă în România prin Mangalia (Callatis în antichitate) spre punctul terminus, Tomis – Constanța, unde va fi deschisă în sălile Muzeul de Artă și la Cazinou.
Expoziția reunește 63 lucrări ale unor prestigioși artiști din România (12, între care 9 din importante centre culturale și 3 din Constanța), Italia, Grecia și Bulgaria (câte 3 din fiecare țară).
Inspirate de Metamorfoze, lucrările lui Lino Alviani beneficiază de un raport generos între albul hârtiei, integrat compozițional și desenul gracil; pentru descriere sunt folosite elemente sugestive și atribute simbolice.
Viziunea Lorettei Băluță se exprimă prin construcții spațiale complexe, prin racursiuri ample și prin perspectivă ierarhică; Ovidiu privește marea și corăbiile care lasă malurile, în așteptarea mesajului de izbăvire.
Marieta Besu se inspiră din Ars amandi și înfățișează personaje, mai ales feminine, preocupate de tinerețe, frumusețe și de conservarea acestora, de podoabe și de modă. Monocromia dominantă include și o scriere descifrabilă.
Aurel Bulacu a citit Amores și sugerează apropieri, chiar similitudini între torsul de femeie și forma unei cupe, oferite mâinilor ca ofrandă tactilă; tonuri suave, linii și hașururi fluente realizează imagini cu puternic impact vizual.
Statuia lui Ovidiu, important element simbolic și identitar la Constanța, este analizată de Zuzu Caratănase din mai multe unghiuri, apte să releve psihologia personajului, precum și corespondențe între poet și epoca sa.
Sub asaltul formelor derivate din ductul scrierii romane, chipul poetului se încheagă cu dificultate în lucrarea lui Alex. Dimitriadis, Publius Ovidius Naso. Faimă și dispută; limbajul său tinde către esențializare și abstractizare.
În lucrările lui Mircia Dumitrescu figura poetului are caracter iconic; zăpezile de altă dată (albul hârtiei) și sugestia mării despart la un orizont imaginar, istoria de legendă și ficțiunea de realitate.
Arturo Faiella reprezintă profilul poetului, înconjurat la Tomi în 2017, de semnele veacurilor care s-au scurs; desprinse din natură, fructe, pești, vapoare se amestecă voios și tandru, lăsând obiectele pradă unei neobosite imaginații.
Suzana Fântânariu a scris cu neodihnă despre Ovidiu, însoțitindu-l cu gândul în călătoriile sale, reale și imaginare deopotrivă; deasupra semnelor etalate până la linia orizontului înalt planează implicabil, povara destinului.
Yoselin Giovani prezintă lucrări abstracte, dinamice, care armonizează în compoziții pete mai mult sau mai puțin transparente, vectori de forță, noduri de energie în jurul cărora se grupează un spațiul doar aparent ordonat.
Desenele colorate ale Emiliei Kiss se referă la ansamblul operei ovidiene, în care Tentația este asociată tinereții, Alchimia este implicată în viața făpturilor hibride, iar Călătoria, inițiatică desigur, este aducătoare de lumină.
Peter Lazarov îi găsește chip potrivit lui Narcis și legendei sale; torsul Semelei își pierde consistența și se ascunde sub văluri sau într-un halou luminos, iar Phaeton, aici cu înfățișarea unui superstar, își află ascendența divină.
Portretele imaginare semnate de Anna-Mária Orbán se focalizează asupra unui chipul adumbrit de tristețe; la altă vârstă, poetul este însoțit de însemnele morții; apoi chipul dispare, lăsând doar urme perene ale trecerii sale.
Inspirate de Metamorfoze, lucrările Yarovei Petrova înfățișează pentru început omul și taurul laolaltă; apoi o femeie cu spatele către privitor, veghiază și așteaptă; în ultima ipostază, făptura hibridă este deja o realitate.
Inscripția compusă de Ovidiu pentru lespedea sa funerară Hic ego qui iaceo... a fost transmisă soției într-o scrisoare; pentru Lelia Rus Pîrvan, epitaful devine palimpsest al civilizațiilor care s-au succedat la Pontul Euxin.
Xenophon Sachinis are afinități secrete cu lumea poeziei lui Ovidiu; în lucrările sale, metamorfoza și anamorfoza operează transformări nebănuite; văzută frontal, prova unei corăbii este, de fapt, un nud supradimensionat.
Enigmatice, compozițiile lui Matei Șerban Sandu par să aibă nevoie de coduri pentru descifrare; în absența acestora, semnalăn calitatea compoziției, inserția inscripțiilor în imagine, racursiurile, iluzionismul, linia sigură și mlădie.
Lucrările Atenei Elena Simionescu instituie o atmosferă poetică prin elemente simbolice: profilul artistului inspirat, mâna purtătoare a elanului creator (se știe că Ovidiu era un versificator înnăscut), pana care evocă scrisul, floarea care duce gândul la grădini paradisiace, dar și la apropiata extincție.
Kostis Spanopoulos realizează treceri melodioase între lumini și umbre prin zone clare sau obscure; supuse metamorfozei – formele vegetale împlinite conțin sugestii zoo- și antropomorfe – imaginile sporesc în complexitate.
În desenele lui Florin Stoiciu, zeițele victoriei și frumuseții sunt înconjurate de admirație și iubire; amplitudinea formelor, tehnica draperiile ude, accentele fulgurante de lumină sunt caracteristici ale unui stil elaborat.
Metamorfozele lui Ovidiu i-au permis lui Bozhidar Tonev să pună în valoare conture severe, decupaje de înaltă expresivitate, suprafețe care absorb, resping sau cooptează lumina pe trasee figurative și abstracte deopotrivă.
Expoziția Drumul exilului pornește de la Constanța în anul bimilenarului, la mijlocul lunii mai, aceeași în care Publius Ovidius Naso a sosit în anul 9 la Tomis și se deschide în siturile văzute sau străbătute, spre a susține prin lucrările artiștilor din cele patru state moderne constituite mai târziu de-alungul acestui traseu – Italia, Grecia, Bulgaria, România –, actualitatatea clasicilor și perenitatea civilizației europene.

Un text publicat prin bunăvoința dnei Dr. Doina Păuleanu, director, Muzeul de Artă Constanța

REPORTAJE

„Zmeii” ageri din Smeeni! Cea mai vârstnică biciclistă (80 de ani) și cel mai bătrân conducător de ATV (92 de ani) - VIDEO
Smeeni este o localitate din judetul Buzău, care a devenit populară grație sătenilor care o însuflețesc. Și mai
Traian Vuia, bănățeanul care a dovedit lumii că mașina-zburătoare nu e o utopie
Se zice că… "Banatu-i fruncea!"... Așa-i, așa-i! Că nu-i altul ca bănățanul nostru, Traian Vuia, care arăta
Și oamenii mari sunt oameni: De la mahala la simezele Europei
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 și este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de
Și oamenii mari sunt oameni: Nicolae Iorga – copilul precoce
Spiritul nonconformist al lui Nicolae Iorga se manifestă încă din primii ani de viață, iar acest fapt va deveni
Incredibila istorie a româncei care, din sclavă într-un harem otoman, ajunge aristocrată britanică şi exploratoare de succes
Florica Maria Sas s-a născut la Aiud, în judeţul Alba. La vârsta de 7 ani, ea a fost răpită şi dusă
Și oamenii mari sunt oameni: De la matematică la muzică
Am citit odată undeva că matematica ar avea muzicalitatea ei. Nu știu să vă spun dacă e adevărat sau nu, dar există o
Și oamenii mari sunt oameni: Vorbe de duh
Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare
IA - destin românesc. De la portul tradițional la titlul de „ambasador” al românilor
În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un
Domnul și doamna Alecsandri din Vallahia… Jurnalul unei iubiri venețiene
Se împlinesc, la 14 iunie, 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, la Bacău. Prilej pentru elita
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul artist
Timpul trece repede. Prea repede. Iată, au trecut deja zece ani de când scena și filmul românesc – și
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
6 cele mai bizare mituri despre botez, la români
Botezul este un ritual creștinesc de primire a cuiva printre credincioșii bisericii. Se spune că în cadrul
Catastiful eroilor de la Mănăstirea Tabăra. Măicuțele au ascuns timp de 50 de ani lista ostașilor români
Bănuite de colaborare cu "fasciştii romăni", măicuţele dintr-o mănăstire basarabeană au ascuns, timp de 50 de ani,
Bașpunar și „belciugele lui Noe”. Legende și oameni din Dobrogea
Nu e prima dată cînd străbat Dobrogea cea pietroasă, cu soarele verii arzîndu-mi în creştet. De sub
Istoria mititeilor – de la cârnați fără maț la mici și mititei
Istoria mititeilor ne tot dă de furcă, de la o vreme. Mai ales de când am declarat că suntem în căutarea
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sibiu: Peste 200 de copii şi tineri se întrec la Olimpiada meşteşugurilor tradiţionale
Peste 200 de copii şi tineri din ţară şi din Republica Moldova şi Bulgaria se întrec, începând de
Filosoafa franceză Anne Dufourmantelle a murit încercând să salveze de la înec nişte copii
Filosoafa şi pishanalista franceză Anne Dufourmantelle, în vârstă de 53 de ani, s-a înecat
Victime ale mafiei lemnului, doi polițiști au fost uciși, de la începutul acestui an
Joi seara, un polițist a fost înjunghiat în gara Burdujeni, din Suceava. La începutul acestui
„Eu acum mor! Ia copiii şi fugi!” Bărbatul ucis de albine  a ales să fie devorat de insecte, ca să îşi salveze fiul de doar 8 luni
Un roi de albine a omorât un bărbat care ar fi încercat să-şi apere calul de insectele violente. Victima se
Târgul de Fete de pe Muntele Găina - străvechea sărbătoare a moţilor
Între 22 şi 23 iulie are loc, în Munţii Apuseni, Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Ca în
Ghid de bune maniere. Cum ne îmbrăcăm în interiorul casei noastre, în funcție de orele zilei și de eveniment
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Azi vreau să vorbim despre îmbrăcămintea de casă,
Aşezarea olandeză Giethoorn din provincia Overijssel este unică în lume, datorită faptului că aici nu există
Ghidul bunelor maniere. Cum ne comportăm pe stradă, de la aspect la atitudine
Pentru că, chiar dacă nu vom pleca departe, tot vom ieși la o plimbare pe lângă casă, azi vreau să vorbim despre
Mama celor trei tinere aflate în pericol de moarte în Gaza a intrat în greva foamei
Trei tinere românce, dar care au fost silite să rămână în Gaza după divorțul dintre mama lor
Trei tinere, cu dublă cetățenie, română și palestiniană, sunt reținute împotriva voinței lor în Gaza
Trei tinere, cu dublă cetățenie, română și palestiniană, sunt reținute împotriva voinței lor în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Ziua Grâului la Sânmihaiu de Câmpie

 

Cele mai frumoase 100 de exemplare de taurine vor fi expuse duminică la ...

ISU Bucureşti-Ilfov: Zeci de copaci smulşi de vânt; 13 autoturisme - avariate

Treizeci şi trei de copaci smulşi de vântul puternic au căzut pe ...

Buzău: Pagube însemnate produse de precipitaţiile abundente în localitatea Lopătari

Scurgerile de apă de pe versanţi cauzate de ploi au avariat sau distrus luni ...

Argeș: Întâlnirea fiilor satului la Festivalul Național „Brâul de la Boteni”

Festivalul Național „Brâul de la Boteni” are loc în ...

Bistrita Năsăud - Festivalul Internațional de Folclor

Bistrita găzduieşte în perioada 28-31 iulie a 22-a editie a Festivalului ...

Instabilitatea atmosferică se extinde în mare parte din ţară

Instabilitatea atmosferică se extinde în mare parte din ţară, iar valul ...

Cotele apelor Dunării au scăzut în ultima perioadă, iar canalele secundare s-au colmatat

În Delta Dunării, cotele apelor au scăzut în ultima perioadă, iar ...

Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor pentru exploatațiile pomicole

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea ...

Până la sfârşitul lunii se pot depunde cererile pentru motorină

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că, ...

Verificări în Parcul Național Semenic

Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Doina Pană, a dispus Corpului de Control ...

4 medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Fizică

 

România a ocupat primul loc în Europa şi s-a clasat ...

Ministerul Mediului lansează o versiune îmbunătăţită a portalului calitateaer.ro

 

Utilizatorii români de Internet au posibilitatea să acceseze o ...

BCR oferă fermierilor din România finanţări de până la 80%, în baza subvenţiilor APIA

 

Banca Comercială Română a încheiat noile convenţii ...

Concurs Naţional Proiecte de Mediu

 

Peste 140 de elevi, însoţiţi de 40 de profesori, din toate ...

Previziuni meteo pentru săptămâna aceasta

Săptămâna debutează tot cu o vreme călduroasă în majoritatea ...

REŢETE DE SUFLET

Supă gospodărească (rețeta lui Constantin Bacalbașa)
La inceputul secolului XX si in special in perioada interbelica, bucataria romaneasca era in pas cu tendinţele
Imam baialdî (rețeta dobrogeană a lui Constantin Bacalbașa)
Nu e gospodină în Dobrogea sau în tot întinsul sudic al României care să nu știe să gătească
Macaroane milaneze (rețetă din Epoca de Aur)
 Macaroane milaneze... ca-nainte de 89! Nu cred ca pe vremea "Epocii de Aur" să fi fost vreo criză la macaroane.
Sărmăluțe de miel în frunze de tei (rețetă veche din satul românesc)
Sarmalute de miel, în frunze de tei! Nu se putea rețetă mai „de sezon” ca asta! Pentru că tocmai m-a
Supă cu „pernițe” (rețeta Mariei Comănelea din Prejmer)
La Prejmer inca se mai pastreaza retetele de odinioara. Mancaruri pe plita, din ingrediente aflate la indemana in
Pui cu aguridă - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Nu știu domniile voastre ce vă amintiți din copilăriei, dar mie îmi sunt dragi... gusturile bucatelor bunicii.
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
Plachie de stridii - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), de la 1871
Plachie de stridii - e o curiozitate, azi, dar în veacul al XIX-lea, pe când stridiile de Marea Neagră
Raci cu maioneză - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), din 1871
Raci cu maioneză - o rețetă clasică. Vă aduceți aminte vorba aia: că racii sunt buni în lunile care nu conțin
Orșadă de sămânță de pepene galben - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady
Pentru că-i în toi sezonul pepenilor – fie ei verzi ori galbeni – n-am să vă las să risipiți
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4