-
Mihai Pacuraru

„Toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus.
(…) Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat.
Nu mai este (…) parte bărbătească și parte femeiască,
pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus.”

(Epistola către Galateni 5, 26-28)

Cum se aplică principiul egalității în Biserică?

Dacă în lume libertatea, dreptatea și egalitatea (de gen) sunt menținute prin legile civile, în Biserică ele sunt înțelese în mod mai profund (nu doar exterior/etic, ci și interior; de ex: ca libertate față de păcat) și se dobândesc în relație cu semenii, prin lepădarea de sine și prin invocarea neîncetată a ajutorului divin.

Care este statutul femeii gândit Dumnezeu?

Pentru a răspunde la această întrebare ar fi mai înțelept să păstrăm tăcerea, căci cine poate să cunoască „lărgimea și lungimea și înălțimea și adâncimea” iubirii lui Hristos, „cea mai presus de cunoștință” (Efeseni 3, 18-19)? Totuși, pentru a nu lăsa impresia că dorim să omitem acest aspect, vom răspunde pe baza celor câteva pilde și semne din care putem să desprindem unele aspecte privind scopul pentru care femeile sunt diferite de bărbați, cel puțin biologic.

,,Nu te apropia aici!
Ci scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale,
că locul pe care calci este pământ sfânt!"
(Facere 3, 5).


La începutul creştinismului, Altarul nu era despărţit de restul Bisericii. Acesta se socotea locul unde preoţii săvârşeau – Jertfă, în Cortul lui David, iar în Noul Testament, locul unde preoţii săvârşesc Sfânta Euharistie/Jertfă Mântuitorului, deci este locul de slujire.

Joi, 03 August 2017 09:30

Rugăciunea leac pentru suflet

„Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi."
(Matei 21, 22)

Din Sfânta Scriptură învăţăm că rugându-ne spiritul se înalță către Dumnezeu. Scopul rugăciunii este să laude pe Dumnezeu, să-I mulţumească şi să-I ceară tot ceea ce este după voia Sa, căci Dumnezeu ascultă toate rugăciunile şi ne dă ceea ce este folositor mântuirii noastre.

„Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă,/ dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine;/ Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea;/ Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc”. (Matei 3, 11) "

,,Ce va fi, oare, acest copil?/ Căci mâna Domnului era cu el. (...)/ Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema,/ că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui” (Luca 1, 57-79)

Viața noastră pe pământ este un dar divin dacă prin ea dobândim mântuirea, adică ieșirea de sub puterea celui rău. Altfel, ea ni se prezintă ca un nonsens: ne naștem spre a suferi și în final spre a merge spre moarte. Oricât de sănătoși sau de bogați sau de inteligenți am fi, atâta vreme cât nu ne desfacem din această legătură a vieții spre moarte (spre depersonalizare și autosuficiență de sine) ne aflăm în înșelare, într-o existență stăpânită de frica morții (Evrei 2, 15) și în robia patimilor (Romani 6, 20) sau a puterilor demonice (II Timotei 2, 26).

Am prezentat până aici care sunt etapele ieșirii din înșelare, dar, trebuie să menționăm că viața nu este ceva static și nici liniar. De aceea, și aceste etape nu sunt întotdeauna doar ascendente și nici nu se succed de la tine, în mod neîmpiedicat, ci cunoaștem din propria experiență că, adesea, după un urcuș, survenind relaxarea sau slăbirea râvnei, putem cădea sau pierde harul. Orice cădere este foarte riscantă, mai ales dacă se petrece la maturitatea spirituală. La fel ca și în cazul trupului, și pentru suflet căderile sunt resimțite mai puțin dureroase în „copilărie” decât pe măsura înaintării „în vârstă”.

În zilele noastre este foarte uzitată expresia „iubește și fă ce vrei”. Iubirea este sentimental cel mai ușor, dar în același timp și cel mai greu de definit.
În Dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarea definiție: „sentimentul de dragoste față de o persoană; relație de dragoste”.
Dacă vorbim despre iubire, trebuie să privim lucrurile însă mult mai adânc. Omul a fost creat de Dumnezeu cu rațiune, voință și simțire. Trupul omului a fost creat din pământ, iar sufletul din nimic. Sufletul viu este purtător de har, de iubire.

Pagina 8 din 14