Momentele zilei

Când rândunica cântă înainte de revărsarea zorilor în faţa casei e semn de mare noroc. Boala de ochi se vindecă spălându‑te cu apa în care şi‑a spălat preotul mânele, după săvârşirea sfintei liturghii, sau cu apă dintr‑o apă curgătoare luată în Vinerea Paştelui, sau în oricare zi, dar înainte de răsăritul soarelui.

Când răsare soarele frumos, are să fie vreme bună în acea zi. Când răsare soarele în nouri, toată ziua are să fie vreme rea. Dacă cerul e senin când răsare soarele, dar îndată intră în nor soarele, e semn de ploaie, şi încă în ziua aceea până la amiazi are să ploaie. Când cerul e senin dimineaţă, la răsărit, are să bată vânt. Când soarele răsare roşu, se schimbă vremea. Dacă ploaia începe în răsăritul soarelui, nu ţine nici o zi.

 

Dimineaţa

Una dintre cele mai frumoase urări ce îşi fac ţăranii români este a îşi ura unii altora „bună dimineaţa“. Această urare însemnează spor, reuşită în toate, sănătate şi fericire în cursul zilei ivite.

În popor se crede că, dacă dimineaţa începi cu bine, apoi peste toată ziua are să‑ţi meargă bine, căci „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“. Iar „a fi cu bună dimineaţa în sus“ însemnează a fi aşezat de‑a‑ndoaselea, cu totul dimpotrivă de cum ar trebui să fie.

„Bună dimineaţa“ se dă până la „prânzul ţărănesc“. Se dă „bună dimineaţa“ toată ziua, ba chiar şi noaptea, la nuntă, ceea ce însemnează o neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire tinerilor soţi.

La Moş Ajun se zice toată ziua şi toată noaptea „bună dimineaţa“, în scopul de neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire pentru anul viitor, ce îşi fac sătenii români unii altora. Dimineaţa nu-i ca seara şi nici seara ca dimineaţa; una-i începutu şi alta-i sfârşitu. Dimineaţa e aşa, ca o bucurie, de pare că toate-s mai curate, mai frumoase. Seara vine mai tristă, că, vezi, soarele apune şi vine noaptea. Noaptea ai sufletul tot în bănuială; sunt ceasuri rele.

Copiii minţioşi sunt acei cari se nasc dimineaţa, mai ales sărbătoarea. Când te trezeşti dimineaţa cu faţa în sus eşti norocos. Când cântă cocoşii dimineaţa, din noapte şi până se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. Când se culcă găinile devreme şi se scoală târziu, e belşug, iar de se scoală dimineaţă şi se culcă târziu, tot umblând după mâncare, îi a foamete.

Să nu dai dimineaţa foc din casă, că toată săptămâna o să ai pagubă. Copiii să se scalde numai dimineaţa, după răsăritul soarelui, şi seara mai înainte de a apune, ca să nu‑i piardă vederile când se va face în vârstă. Se crede că, dacă începe ploaia des‑dimineaţă, apoi nu durează lung. Dacă albinele mânecă dis de dimineaţă să-şi culeagă miere şi nu zboară departe şi îndată se întorc, e semn de ploaie.

 

Ziua

Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu.

Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos.

 

Amiaza

Dacă cântă cocoşul la amiazăzi se va schimba vremea. Când începe ploaia după prânz, nu ţine mult.

 

Asfinţit

Când soarele este aproape de sfârşit, trebuie să stai până sfinţeşte şi apoi să începi lucrul. Cucul, dacă cântă după apusul soarelui, cobeşte a rău

Să nu mănânci în momentul când apune soarele, că te doare capul. Gunoiul nu e bine să‑l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. După ce soarele scapătă, unii ciobani nu mai vând nimic din productele oilor, ca să nu le moară din oi. De dai sare sau oţet după asfinţitul soarelui, îi cu primejdie pentru oi, din cauza lupilor.

Copiii mici nu‑i bine a‑i lăsa să doarmă în timpul apusului soarelui, căci la din contra ei nu vor dormi noaptea. Nu‑i bine să dormi la asfinţitul soarelui, că te îmbolnăveşti. De vor cânta cocoşii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea în ziua următoare. Când se roşesc norii la apusul soarelui e a vânt.

Dacă înspre apus, după asfinţitul soarelui, se arată o geană roşie, e semn că a doua zi va fi vreme frumoasă. Când asfinţeşte soarele în senin, va fi vreme bună. Când se uită după asfinţit soarele înapoi, are să se schimbe vremea sau are să fie vânt. Când sfârşitul soarelui se face în nori vremea, se va strica. La apusul soarelui, de ciripesc păsările în tufişuri, va fi timp bun câteva zile.

 

Seara

Dacă iese cineva sara afară şi se uită îndărăt peste umărul stâng, apoi i se pare că‑l urmăreşte cineva, şi această spaimă i‑o dă omului necuratul, carele se ţine de umărul lui cel stâng, pe când de umărul lui cel drept se ţine îngerul; de aceea, privind îndărăt peste umărul drept, nu i se năzare.

Se crede că, dacă cântă cocoşii sara, în noaptea aceea vor umbla tâlharii prin sat. Spre a avea lapte la vaci, este bine a lăsa seara, în vreun vas, pâne şi sare în fântână, care apoi, scoţându‑se, se dă la vaci să se mănânce.

Se crede că seara apa‑i necurată şi, aducând cineva seara apă în casă, trebuie să zică: „Binecuvântaţi apa!“ Iară cei din casă să răspundă: „Dumnezeu s‑o binecuvânteze“, şi apoi abia devine ea curată. De împrumuţi ciurul sau sita sara în sat, s‑o acoperi cu pestelca sau altceva, că‑i cu primejdie.

Să nu laşi copiii să umble cu tăciuni aprinşi prin casă seara. Seara nu se dă foc, cărbuni etc., din casă unde este copil mic, căci se crede că într‑alt fel copilul nu va dormi toată noaptea. Când uiţi lingura sara în oală, noaptea nu poţi dormi. Seara nu se dă gunoiul afară din casă, după ce se mătură, ci se păstrează într‑un colţ, până a doua zi, că dai norocul afară.

Când broaştele cântă seara, are să fie vreme bună. Când cântă cocoşul la culcare, se îndreaptă vremea. Sunt semne că va ploua când cântă cucul seara. De cântă seara greieruşii în casă cu glas mai pătrunzător decât de altă dată, are să fie furtună sau ploaie. Dacă a fost toată ziua înnorat şi a plouat, iar sara, arătându‑se soarele roş înainte de apus, va dura timpul ploios mai mult timp. Dacă seara spre răsărit se vede curcubeul, va fi vreme. Dacă seara, când asfinţeşte soarele, e frumos şi senin, este semn a vreme bună.

 

Noaptea

Când noaptea urlă cânele la casă, e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Ciori când ies noaptea, prevestesc moartea. Când mâţa miorlăie noaptea nu‑i lucru curat în casă. Se crede că acea casă, în ai cărei pereţi se aude noaptea un sunet de tic‑tac, care provine de la şarpele casei, este norocoasă.

Noaptea să nu aducă apă de la vreo fântână, căci împrejurul ei joacă Ielele, şi cel care va lua apă îl va lua din Iele. Ielele beau noaptea apă de prin fântâni şi oricine va bea după dânsele îl pocesc. De aceea, când cineva bea apă dimineaţa din vreo fântână, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn.

Unde‑i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate ferestrele, ca să nu fure cineva somnul copilului. Dacă strigă cineva noaptea la fereastră, nu e bine nici a răspunde, nici a ieşi afară la întâia strigare, căci ar putea au să calicească, au să moară, au să‑i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul. Dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieşi afară, fiind el curat.

Nu e bine să te duci noaptea la apă, căci smânceşte Necuratul ciutura în puţ şi te trage şi pe tine la el. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ni pot intra duhuri necurate în case. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbeşti. Noaptea nu e bine să te uiţi în oglindă, că‑ţi pier vederile. Sara nu e bine să te uiţi în oglindă, că îmbătrâneşti.

 

Miezul nopţii

Acei cucoşi care cântă la miezul nopţii de douăsprezece ori sunt năzdrăvani. Când auzi în miezul nopţii scârţâind cumpăna de la fântână, să ştii că dracul scoate apă. Să nu‑ţi faci cruce, nici să grăieşti ceva de rău, că atunci piere. Un astfel de drac, dacă bea din fântâna sfinţită de om de nouăzeci şi nouă de ori, se face duh bun. Dracul iese întotdeauna la miezul nopţii pe locul unde s‑a făcut vreun omor.

Copiii născuţi după miezul nopţii sunt mai norocoşi.

Strigoiul stă pe pământ până la miezul nopţii. Adâncu nopţii e după ceasu 12. Atunci umblă duhurile rele, umblă până spre mijit, când încep să cânte cocoşii; asta-i aşa, pe la trei şi jumătate. Adâncu nopţii e întunerecu, e Necuratu. Sunt din oameni care fac farmece sau prind puteri în miezu nopţii. Ăştia şi-au vândut sufletu.

Se crede că nu e bine a umbla pe la miezul nopţii, fiindcă atunci întâlnesc pe om duhurile necurate şi‑l duc într‑o bulboană să‑l înece, ori cel puţin în nişte spini, bătându‑şi joc de el. Ceasul rău e la miezu nopţii. Nu e bine să umbli atunci pe‑afară, că te poate poci; e aşa un timp nesănătos, vezi bine, în simţi în aer, în trupu tău. Când cântă cocoşii înainte de miezul nopţii, are să fie moină.

 

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009

REPORTAJE

Ghid de bune maniere. Lecția de respect a lui Alexandru Ioan Cuza. Ce-avem de învățat?
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. O zi cum este cea de azi – cu plinătatea ei de
Când două inimi se unesc Concert şi lansare CD Valentin Sanfira, la Sala Radio
Primul concert din anul 2017 al Orchestrei de Muzică Populară Radio va avea loc duminică, 22 ianuarie, ora 17:00, sub
Ghidul bunelor maniere. Cum refuzăm (politicos) invitația de a mânca, atunci când suntem în vizită
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Zice o vorbă din bătrâni că.. baba călătoare n-are
Satul occidental care ne demostrează că
Că "și la noi se poate" este un adevăr de care, în adâncul sufletului, toți suntem convinși. Puțini dintre
Ghidul bunelor maniere. Cum ne comportăm în relația de cuplu. Ce trebuie să facă El?
Cine crede că un cod al bunelor maniere își găsește utilitatea numai după ce ai trecut pragul casei tale, după ce
Ghidul bunelor maniere. Cum ne îmbrăcăm în casă și în afara ei
 Azi vreau să vorbim despre îmbrăcămintea de casă, îmbrăcămintea de oraș, hainele de zi și cele de
Ghidul bunelor maniere. Reguli pe care și Moș Nicolae trebuie să le respecte, când merge în case cu bebeluși
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Ce ți-a adus Moș Nicolae noaptea asta? Ce-ai găsit
Satul abandonat din România şi incredibila sa poveste (VIDEO)
La o altitudine de 760 m, într-un loc cu totul special din Munţii Semenic câteva ziduri ale unor case
Ghidul bunelor maniere. A fi domn Vs. a fi Om
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Are românul nostru o vorbă care mie tare mult îmi
“Gura Satului”: Cancanuri săteşti perpelite pe frecvenţele Antena Satelor
Umblă vorba prin târg că, dacă intri în gura satului, nu te mai spală nici furtuna. Ei, nu? Au apărut
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Goliat din România, uriașul care a lăsat în urmă o legendă și expresia „cogeamite”
Când vrem să descriem mărimea impresionantă, apelăm adesea la expresia "cogeamite" / ”coşcogeamite”,
Și oamenii mari sunt oameni: Perseverență
Grigore Vasiliu-Birlic, actorul mărunt cu o figură desprinsă parcă dintr-o caricatură a fost considerat Louis de Funes
Și oamenii mari sunt oameni: Caragiale inedit
Puțini scriitori au reușit, de-a lungul istoriei literaturii, să se identifice cu specificul social și mental al
Și oamenii mari sunt oameni: Tudor Arghezi, nominalizat la Nobel
Toată lumea a citit cel puțin o dată versuri semnate de poetul de la Mărțișor. Puțini știu însă faptul că Tudor
„Casa Mare” - Teatrul Național din Chișinău, la București și Iași
„Casa mare”, „camera/casa bună”, „camera cu rudă” ori „casa de părade”
Cuza, Eminescu și Carol I - conexiuni neașteptate
Se scrie mult în miezul iernii, în contextul celebrării Unirii Principatelor Române. Dar se
Și oamenii mari sunt oameni: Scriitorii și arginții
Istoria literaturii române a avut parte, de-a lungul timpului, de condeie cu har. Talentele nu lipsesc nici
Și oamenii mari sunt oameni: De la aurul olimpic la ... mânăstire
De câte ori privim competițiile sportive, oftăm cu gândul la performanțele de altă dată. Și nu degeaba.
Ştefan Isac, un senior al culturii cărăşene. Peste 50 de ani de pasiune pentru cântecul din Banatul de la Munte
Ştefan Isac s-a născut la 16 mai 1946 în satul Ilova, comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş Severin. “Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Filosoful și  Facebook-ul
Născut în anul intrării României în Primul Război Mondial, filosoful Mihai Şora, creator al colecţiei
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican
Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în
Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja
Nu era nici Andrii Popa, nici vestitul haiduc Sapte-Cai, nici Robin Hood si nici Zigomar, eroul celebru al lumii de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
Locuri din România încărcate de mister.
Lumea în care trăim ascunde multe locuri și fenomene misterioase, cu taine încă nedescifrate de către
Voiaj în Balkania cea gustoasă
Fără de sfârșit sunt drumurile Balcanilor, în poveste! Și neasemuite sunt personajele care călătoresc pe
Biserica de sub ape, un edificiu ce poartă amprenta jertfelor comuniste (Video)
Un sat din Transilvania, situat în Munții Gilău, la altitudinea de peste 1000 m, păstrează ruinele unui edificiu
Cutume populare de Vovidenie. Restricții și dezlegări de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
La implinirea varstei de 3 ani, Fecioara Maria este dusa la Templu si incredintata preotilor. Timp de 12 ani a studiat
VIDEO. Crucea Caraiman - monumentul istoric impunător de pe culmile Carpaților
Valea Prahovei nu ar avea farmecul care a consacrat-o fără crucea Caraiman, un reper binecunoscut al zonei, care
A prevăzut Nostradamus victoria lui Trump?
La întrebarea asta, fanii președintelui (deja) ales al Statelor Unite vor răspunde în cor: Da! Totul a fost
Adevărul despre construcţia chiliei părintelui Arsenie Boca de la Sâmbăta de Sus
Aflată într-un loc aproape inaccesibil, săpată în munții Făgăraş pe marginea unei stânci la o
Oraşul subteran de sub Sarmisegetusa – comoara ascunsă a dacilor
Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a
FOTO: Sulina, dulce Sulină...
Unul din motivele pentru care iubesc munca la Antena Satelor este că am avut de-a lungul timpului și sper să am
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

5 motive pentru care eşti singur de Dragobete. Sfaturile psihologului

Pe 24 februarie se sărbătoreşte Dragobetele, acest Cupidon al românilor, ...

Târgul Mărţişorului de la Focşani vesteşte primavera. De unde vine acest obicei

La Focşani se va organiza, de duminică până pe 1 martie, Târgul ...

Care sunt avantajele cooperativei agricole

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat joi, 23 februarie 2017, ...

Ajutoare naţionale tranzitorii şi scheme de sprijin cuplat pentru sectorul zootehnic

Guvernul a aprobat joi plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și ...

Producţii Radio România, nominalizate la Gala Premiilor UNITER

Trei dintre producţiile de teatru radiofonic ale Societăţii Române de ...

Primăvara începe la Gaudeamus Craiova!

Ca în fiecare an, de peste un deceniu şi jumătate, Radio România ...

A început plata subvențiilor pentru fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și ...

Ministerul Agriculturii anunţă ca s-au epuizat fondurile pentru investiții în dezvoltarea fermelor zootehnice

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că fondurile ...

Evoluția influenței aviare în țara noastră

De la ultima raportare, din data de 13 februarie, a mai fost confirmat un focar ...

Încep înscrierile în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018

Prin ordin de ministru au fost aprobate Metodologia şi calendarul de ...

Bistrițenii sunt interesați de animale de rasă

451 de fermieri bistriţeni au beneficiat, anul trecut, de ajutoare de minimis, ...

Sărbătoarea dragostei la români, la Muzeul din Golești, Argeș

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, județul Argeș organizează ...

Amenzi și sancțiuni pe linie silvică în județul Bistrița -Năsăud

Anul trecut , pe raza județului Bistrița-Năsăud au fost organizate și ...

Dragobetele – Sărbătoarea dragostei la români, la Muzeul din Golești, Argeș

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, județul Argeș organizează ...

MADR demarează plata subvențiilor pentru fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și ...

REŢETE DE SUFLET

Rețeta zilei de luni. Ceapă înăbușită
„Dictatura gastronomica” - tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul -, chiar
Rețeta zilei de miercuri. Tocana vegetariană a lui Bacalbașa
In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul
Rețeta zilei de marți. Puiul dietetic
"Fara indoiala, dintre toate legumele de pe lume, cel mai bun e... puiul. Si n-ai nevoie de nimica sa faci din el cea
Rețeta zilei de vineri. Pâinea de Bobotează
Boboteaza este ultimul eveniment important care incheie Sarbatorile de iarna. Pentru crestinii ortodocsi, Botezul
Rețeta zilei de sâmbătă. Pilaf cu carne de porc
Luna ianuarie reprezinta pentru gospodari miezul iernii, atunci cand pericolele stau la panda. Daca la 6 ianuarie, de
Rețeta zilei de duminică. Tocană de vițel
Ca sa ajungi la Simon, in tinutul Branului, trebuie sa alegi drumul care trece pe langa Campulung Muscel. Si asta
Rețeta zilei de luni. Friptură de urs
Nu mi-as fi inchipuit s-o intalnesc pe Artemisa chiar la Poarta Apusenilor, pe Valea Vanturetului, langa localitatea
Rețeta zilei de luni. „Cotlete” din zarzavat
Rascolind prin rafturile de carte veche culinara, am dat peste volumasul unei jurnaliste “de gastro” din
Rețeta zilei de duminică. Crap în solzii lui
Nu avem pretentia de a intocmi o biobibliografie exhaustiva a lui Constantin Bacalbasa, cel care ne-a lasat cea mai
Rețeta zilei de sâmbătă. Crap la cuptor, rețeta lui Radu Odobescu
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
Crăciunul în tradiția românească
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc.
Tradiții de Ignat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o
TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Nicolae! Ce să nu dăruiești niciodată celor dragi în această zi
TRADITII si OBICEIURI de Sfantul Nicolae 2016. Ziua de 6 Decembrie este un prilej de bucurie, mai ales pentru copii.
Sfântul Andrei, apărătorul de lupi
În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din
Lăsata Secului 2016: Ce nu ai voie să faci azi! E păcat mare!
Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul calendaristic. Cu o zi inainte de intrarea
Sânmedru, patronul păstorilor și începutul iernii
În fiecare an, pe 26 octombrie, întreaga creștinătate îl sărbătorește pe Sfântul Dimitrie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4