Măsura a fost luată pe fondul unei tendinţe de majorare a dobânzilor şi are loc la mai mult de zece ani de la o decizie similară, aplicată în preajma crizei financiare din 2007 -2008.
Astfel, de la începutul anului viitor, nivelul maxim al gradului de îndatorare pentru persoanele fizice va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi de 20% la cele în valută.
Rata maximă de îndatorare poate ajunge însă până la 45% pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar, din acesta din urmă nemaiscăzându-se, ca în prezent, cheltuielile de subzistenţă sau ajustările legate de venit.
Regulamentul se aplică atât băncilor, cât şi instituţiilor financiare nebancare.
Trebuie precizat însă că toate solicitările de credit formulate înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate populaţiei, cum ar fi programul "Prima casă", se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul refinanţării unor împrumuturi contractate anterior intrării în vigoare a regulamentului sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare, nu însă şi cele care presupun acordarea unui credit suplimentar.
Conform calculelor BNR, dacă rata maximă lunară era de 1.413 de lei pentru o persoană cu venitul net de 3.000 de lei, după 1 ianuarie anul viitor, aceasta va fi de numai 1.200 de lei. În schimb, pentru o gospodărie formată din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei lunar, rata maximă lunară va creşte, de la 1.996 la 2.000 de lei.
Analiştii economici spun că persoanele cu venituri mici vor fi cele mai afectate de noile reguli, însă susţin că măsura era necesară pentru a-i proteja pe clienţi împotriva riscului de neplată, pe fondul tendinţei de majorare a dobânzilor.
Sursa: rador