-

Previziuni economice: În România, PIB-ul va scădea cu 6%, iar rata șomajului va ajunge la 6.5%

Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc major pentru economii, în UE și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic.

În ciuda răspunsului politic rapid și amplu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, economia UE va cunoaște anul acesta o recesiune de proporții istorice.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, în România, PIB va scădea cu 6% în 2020, urmând să crească cu 4,2% în anul 2021.

Inflația va atinge valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021, în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2020 și la 5,4% în 2021.

De asemenea, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾ % în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼ %.

Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7½ % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021.

Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta.

Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare.

Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.

Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare.

Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate.

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia

Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

În zona euro, se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5 % în 2019 la 9½ % în 2020, după care va scădea din nou la 8½ % în 2021.

În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8 % în 2021.

Unele state membre vor înregistra creșteri mai semnificative ale șomajului decât altele. Cele cu o proporție ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt și cele în care o mare parte a forței de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile.

Tinerii care intră pe piața forței de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăți în a-și asigura un prim loc de muncă.

O scădere abruptă a inflației

Se preconizează că, în acest an, prețurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creșterile izolate ale prețurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

O pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni.

În absența unui răspuns comun ferm și rapid la nivelul UE, există riscul ca criza să provoace denaturări grave în cadrul pieței unice, precum și decalaje economice, financiare și sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro.

Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanșeze schimbări mai drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente și pagube pe termen lung aduse pieței forței de muncă.

Sursa: ec.europa.eu

Foto: pixabay

banner 600 i 2

Articole înrudite