-

Două mari universităţi contestă proiectul de clasificare şi de ierarhizare a programelor de studii

Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Ioan-Aurel Pop, şi al Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, au solicitat, luni, ca noul guvern şi noul ministru al Educaţiei să retragă proiectul de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii de licenţă din circuitul de legiferare.

"Solicităm noului guvern şi noului ministru retragerea imediată a acestui proiect din consultarea publică şi din circuitul de legiferare şi numirea unei echipe internaţionale formate din specialişti români şi internaţionali, care, în consultare cu universităţile şi cu consiliile de specialitate ale MEN - îndeosebi (dar nu numai) CNSPIS şi CNCS, în condiţiile în care cercetarea nu va mai fi despărţită artificial de învăţământul superior - să propună o metodologie care, pe de o parte, să evite dublarea categoriilor de indicatori de monitorizare şi a obligaţiilor de raportare ale universităţilor şi, pe de altă parte, să fie congruentă cu bunele practici europene/internaţionale", afirmă reprezentanţii celor două instituţii de învăţământ superior într-un comunicat remis presei.

Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) şi Universitatea din Bucureşti (UB) afirmă că au luat act de "o nouă încercare" a guvernanţilor şi "consultanţilor lor" de a promova o metodologie de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii care, "deşi pe alocuri mimează bunele practici, în esenţă este complet ruptă de bunele practici europene/internaţionale, reflectând aspecte politice izolaţioniste, cu impact negativ" asupra competitivităţii mediului academic românesc şi asupra formării studenţilor.

"În cazul ierarhizării programelor de studii, într-o propunere incredibilă, indicatorii de performanţă academică/ştiinţifică lipsesc cu desăvârşire, ierarhizarea bazându-se pe indicatori care ţin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program. Acest lucru este de neconceput, orice ierarhizare internaţională a specialităţilor având dominant criterii academice/ştiinţifice. Apare astfel riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influenţate politic şi/sau de mentalităţi izolaţioniste, acum când studenţii români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face faţă competitivităţii în aria europeană/internaţională. Nu mai vorbim de faptul că, în timp ce la nivel internaţional se ierarhizează domeniul, la noi se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu (masteratul lipsind!), ceea ce aduce idiosincrazii şi suprapuneri inutile", se arată în comunicat.

Potrivit rectorilor, în cazul clasificării universităţilor, indicatorii academici/ştiinţifici, deşi prezenţi, sunt "adesea redefiniţi" într-o variantă în care în final există 'forme fără fond'.

"Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internaţională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaţionale. În plus, în modalitatea de analiză a citărilor, ştiinţele socio-umane, inclusiv artele şi sportul/educaţia fizică, sunt dezavantajate, neexistând, aşa cum se întâmplă în clasamentele internaţionale, factori de corecţie", se mai susţine în comunicatul de presă.

În opinia reprezentanţilor UB şi UBB, dacă se doreşte o metodologie unică, aceasta trebuie să respecte bunele practici europene/internaţionale, cu toate consecinţele.

"Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situaţii absurde, în care clasamentul naţional va fi diferit de cele internaţionale şi altfel necredibil şi neacceptat (se repetă), iar modelul de universităţi promovat (avantajarea instituţiilor specializate în puţine domenii şi dezavantajarea universităţilor comprehensive) va contribui la îndepărtarea învăţământului superior din România de standardele şi modelele prevalente în Uniunea Europeană", afirmă sursa citată.

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice.  

Sursa: AGERPRES