-

Acad. Ioan-Aurel Pop: „Cuvântul rostit ne-a marcat destinul ca oameni”

La Bucureşti, îşi deschide astăzi porţile a 25-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus, carte de învăţătură, organizat de Radio România, de la ora 12:00, la Pavilionul Central Romexpo.

Mai mult, cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio se desfăşoară în acest an într-un context aniversar greu de egalat: Centenarul Marii Uniri şi sfârşitul Primului Război Mondial, dar şi la 90 de ani de la prima transmisiune a Radio România. Toate aceste momente vor fi marcate printr-o serie întreagă de evenimente şi de proiecte speciale. Până duminică, iubitorii de lectură vor putea participa la lansări de carte şi vor putea profita de reducerile substanţiale oferite de cele peste 300 de edituri participante.

Academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, dar şi preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus: „Este fără îndoială o simbioză fericită. Cuvântul rostit ne-a marcat destinul ca oameni în istoria genului uman, iar cuvântul scris ne marchează destinul tot aşa, al unei istorii măsurabile prin izvoarele palpabile şi directe care transmit ştiri directe sun forma textelor. Dar cartea, cartea rămâne companionul nostru intelectual de peste cinci secole şi jumătate. Mă gândesc la cartea tipărită fără de care un intelectual nu-şi poate imagina viaţa. Îmbinând toate aceste celebrări, aniversări pe care le sărbătorim acum, adică cei 90 de ani ai Radioului, cei 100 de ani ai României întregite, ne gândim la cărţi cu dragoste, cu nostalgie, chiar dacă suntem în perioada digitală, în perioada iPad-urilor, într-o perioadă în care parcă toată planeta se grăbeşte şi pare numai că lumea nu mai are vreme de cartea clasică”, spunea acesta în emisiunea „Apel Matinal” de la RR Actualități. „Şi eu mă bucur că noi, contemporanii de astăzi, continuăm să cumpărăm şi să citim cărţi scrise, tipărite, în formele clasice, care vă spuneam că vin de pe la 1455, când s-a inventat de către Gutenberg tiparul cu litere mobile. Ne gândim la binefacerea pe care aceste cărţi au adus-o omenirii de-a lungul timpului, circulând în atâtea exemplare şi eu nu cred că cartea este la zenit, chiar dacă se vor impune alte forme de lectură, în viitor, cartea rămâne fundamentală şi ca istoric vă pot spune că vine de demult în formele ei manuscrise. Trebuie să ne apropiem în continuare de cărţi, să le facem cunoscute tinerilor, din familie, de la şcoală, şi să îi învăţăm că fără carte nu putem merge mai departe în destinul nostru de trestii gânditoare. Dacă suntem trestii, avem un destin labil, dar dacă suntem gânditoare înseamnă că suntem salvaţi şi ca să gândim trebuie să citim tot mai mult, să ne informăm, să cunoaştem, să ştim”.

Târgul Gaudeamus, să nu uităm, va propune publicului şi câteva sute de volume dedicate Marii Uniri. Dar... s-a scris totul despre istoria României?
Ioan-Aurel Pop: „Nu, nici pe departe! Mai e de lucru generaţii intregi de-acum încolo. Istoricii nu se pot plânge că vor şoma, pentru că arhivele zac de mărturii care sunt nestudiate. Pentru asta e nevoie de multă, multă, pregătire specială pentru că majoritatea lor sau multe, multe, dintre ele sunt scrise în limbi pe care le socotim astăzi moarte, dar care sunt vii prin operele create. Şi atunci, la Centenar, sigur, s-a produs o mare, mare, cantitate de lucrări, articole, studii, despre formarea României moderne, dar mai e foarte mult de studiat şi sunt convins că în viitor vor apărea faţete noi ale acestui fascinant proces prin care noi, românii, ne-am afirmat destinul politic, dorinţa de a trăi într-un stat unitar, organizat după principiile democraţiei moderne.”

RADOR

Articole înrudite

  • Festival al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă

    Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea organizează pe 15 decembrie, la Sala Balada, de la ora 17.00, a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă.

  • Spiridon, sfântul care aduce spor şi sănătate în casă. De ce e interzisă munca pe 12 decembrie

    Prăznuit de credincioşi în fiecare an pe 12 decembrie, despre sfântul Spiridon se crede că îşi părăseşte racla şi pleacă în ajutorul oamenilor care îi înalţă rugăciuni.

  • Cea mai poluată localitate din Europa este în ţara noastră. Cote alarmante pe harta mondială

    România ar putea să fie sancţionată de Comisia Europeană cu până la 400 000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor cu privire la reducerea nivelului ridicat de poluare.

  • Colindele tradiţionale răsună seară de seară în centrul Bistriţei

    Seară de seară bistriţenii se pot bucura de colindele tradiţionale, cel mai lung festival din judeţ a început în seara zilei Sfântului Andrei, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

    În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

    În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

    Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

    Legenda lui Moș Nicolae

    Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

    De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

    Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

    Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

    Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

    La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

    Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

    Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

    Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

    O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

    Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

    O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

    Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

    Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

    În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

    Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

    De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

    Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

    Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

    Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

    Sursa: Viorel Grosu