-

 Datoria publică a României ar putea ajunge la finalul acestui an la 45% din PIB

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Datoria publică a României ar putea ajunge la finalul acestui an la 45% din PIB, pe fondul scăderii economice şi al creşterii deficitului bugetar, consideră economiştii.

Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că ţara noastră, în loc să îşi consolideze bugetul în ultimii 7-8 ani de creştere economică, a înregistrat constant deficile bugetare care au condus la creşterea datoriei publice în termeni nominali. În acest context, strategia de finanţare a statului trebuia atent calibrată, pentru a putea face faţă provocărilor, în special în condiţiile de pandemia COVID-19. Întrebarea pe buzele tuturor: de unde se vor lua bani şi cât de mult de împrumutăm? Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat astăzi 89 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark, iar mâine e programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei. Iulian Olescu explică.

Publicul românesc a devenit în ultimii ani sensibil la temele privind îndatorarea publică şi împrumuturile statului, şi este normal să fie aşa, deoarece românii au înţeles că o datorie în creştere reprezintă o povară financiară pentru viitor, spune Constantin Rudniţchi, care adaugă că, deşi datorită creşterii economice dinamica datoriei publice a fost oarecum mascată în ultima perioadă, fiind ani în care ponderea sa în PIB chiar a scăzut, în termeni nominali aceasta a înregistrat o creştere, care, în noile condiţii, poate deveni un motiv de îngrijorare.
Constantin Rudniţchi: Cert este că la sfârşitul anului trecut datoria publică a ajuns undeva la 35% din PIB, un nivel care pare rezonabil sau pare foarte jos în comparaţie cu multe state europene dezvoltate care aveau datorie de peste 80%, unele chiar peste 100% din PIB, dar care, iată, în condiţiile în care economia anul acesta a început să scadă, estimările sunt că ar putea să ajungă la finalul acestui an până la 45% din PIB, care deja devine un prag complicat. Pentru că tratatele fiscale arată că de la un nivel de 50% din PIB al datoriei publice statul trebuie să ia măsuri, adică respectiv să nu mai crească anumite cheltuieli, fie cu salariile, fie cu pensiile, fie alte cheltuieli sociale. Sigur că anul acesta am avut două fenomene; pe de o parte, cum spuneam, o scădere a PIB-ului, pe de altă parte, o creştere substanţială a deficitului bugetar, pentru că la deficitul tradiţional, cel care se făcea pentru acoperirea cheltuielilor curente, s-au adăugat şi cheltuieli legate de această criză pandemică, de această criză sanitară. Or, iată cum deficitul ajunge anul acesta undeva spre 8% din PIB, iar estimările ne arată că, per total, pe întregul an, finanţarea de care are nevoie România este între 110 şi 130 de miliarde de lei. Pe de o parte, cum spuneam, din acoperirea deficitului bugetar, pe de altă parte, din datorii care ajung la scadenţă şi care trebuie onorate; şiu acest lucru se face prin aşa-numita rostogolire a datoriei, adică prin noi împrumuturi.
Constantin Rudniţchi explică faptul că atunci când un stat cheltuieşte peste veniturile pe care le are la dispoziţie, singurele variante sunt împrumuturile sau creşterea taxelor, iar strategia de finanţare a deficitului bugetar şi a serviciului datoriei publice a fost, în opinia sa, cea adecvată situaţiei actuale.
Constantin Rudniţchi: Uneori e hilar să vedem oameni politici care se oripilează că guvernul s-a împrumutat foarte anul acesta. Într-adevăr, s-a împrumutat, datele ne arată că în primele şase luni împrumuturile au fost aproximativ de 70 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă, o regulă de trei simplă, că ajungem undeva în zona de 120, 130, poate chiar 140 de miliarde de lei împrumutaţi până la finalul anului. Dar cu ce s-ar putea acoperi acest deficit bugetar dacă nu din împrumuturi? Eventual prin creşteri de taxe şi impozite, dar nu este deloc indicat să se întâmple acest lucru într-un moment în care economia scade, pentru că ar adânci şi mai mult criza. Acum am avut, în opinia mea, o strategie destul de bună a guvernului de împrumut, în sensul că am avut împrumuturi destul de multe la începutul acestui an, tocmai pentru a anticipa nevoia foarte mare de împrumuturi. Am avut şi, avem lucru, sigur, nu a început cu acest guvern, o diversificare a surselor, pentru că, până la urmă, în acest moment ce poţi să faci este să te împumuţi de pe piaţa internaţională, atât în euro, cât şi în dolari, ceea ce s-a întâmplat, să te împumuţi de pe piaţa internă la băncile locale, în primul rând, iar acii expunerea băncilor locale este destul de mare asupra datoriei de stat, şi atunci trebuie un pic folosită cu grijă această expunere; şi, nmu în ultimul rând, să te împrumuţi de la populaţie. Deci toate aceste lucruri s-au întâmplat. Mai e vorba de să încerci să măreşti perioada de împrumut, adică să mergi spre 10-15 ani, şi acest lucru s-a întâmplat, tocmai pentru a nu pune presiune acum asupra economiei într-un moment în care, evident, economia nu poate să aducă venituri bugetare foarte mari pentru a plăti aceste datorii.
Dobânzile la care se împrumută statul român sunt destul de ridicate, însă trebuie să ţinem cont şi de situaţia în care se află finanţele publice de la noi în comparaţie cu alte state europene, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, mai precizează analistul economic Constantin Rudniţchi.
Constantin Rudniţchi: Toată lumea şi-ar dori ca România să se împrumute ca Germania. Nu e posibil din foarte multe considerente. În primul rând, e vorba de încrederea investitorilor. E clar că România se împrumută la dobânzi destul de mari în comparaţie cu statele europene, dar piaţa economiei româneşti este diferită de situaţia economiilor europene şi, în acelaşi timp, sigur că uneori e diferită şi faţă de situaţia economiilor din Europa Centrală şi de Est, de aici de lângă noi, a vecinilor noştri. Dăm un singur exemplu, nu ştiu, Bulgaria sau Polonia, care în ultimii ani au avut excedent bugetar, şi nu deficit bugetar. Toate aceste lucruri contează. Contează şi ce tip de politici faci în ţară, şi agenţiile de rating, Comisia Europeană, investitorii instituţionali se uită la aceste lucruri şi de aici vin aceste dobânzi care ni se par destul de mari, şi sunt într-adevăr destul de mari. Faptul că Uniunea Europeană s-a hotărât să facă un program de relansare care se bazează pe datorie comună este un lucru foarte bun, pentur că în criza din 2008-2009 s-a refuzat acest lucru. Este o premieră importantă care arată un tip de solidaritate şi un tip de dorinţă a UE de a pune umărul împreună la această criză a datoriei.
Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat astăzi numai 89 de milioane de lei de la băncile din România, printr-o emisiunea de obligaţiuni de stat tip benchmark, din care urmărea iniţial să obţină 300 de milioane, iar mâine este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul mediu stabilit astăzi, adică 4,37% pe an. Obligaţiunile au data scadenţei pe 11 octombrie 2034. MFP a planificat în total pentru luna august împrumuturi de la băncile comerciale de 3,45 de miliarde de lei.

RADOR
Foto: Pixabay

Citit 288 ori