-
Interviuri si reportaje

Interviuri si reportaje

Pe Dana Sisoev am reîntâlnit-o zilele trecute la Barcelona, într-un ianuarie cu plus douăzeci de grade la prânz. Iernile ei trec, după cum se va vedea, la distanță de... 70 de grade una de cealaltă!

Nouă sate, îngrămădite pe dealurile prospere din regiune, din care oamenii au fugit spre oraș, lăsând în urmă case în ruină și livezi din care se înfruptă ursii când coboară vara din pădure. Comuna Valea Iașului, din Argeș.

Întemeiat pe la 1700, în vârf de deal, cu biserică făcătoare de minuni, în satul doljean Cruci au mai rămas doar casele, oamenii au plecat.

Satul-fantomă, din comuna Goieşti, este situat la 30 de kilometri de Craiova. Dacă îi întrebi însă pe tinerii din localitate cum se ajunge acolo, cei mai mulţi ridică din umeri.

Case care mai de care mai frumoase cu fundaţia sau pereţii din marmură se înălţau cu peste cincizeci de ani în urmă în satul Italieni. Italieni a fost un sat situat la 20 de km de municipiul Craiova şi înfiinţat de etnici italieni veniţi în România prin anii 1900.

Între recensământul din 2002 şi cel din 2011, din judeţul Olt au dispărut mai multe sate. Cu excepţia satului Rudari de la Scărişoara, celelalte au dispărut şi din scriptele primăriei.

În urmă cu 30-40 de ani, în sat trăiau peste 100 de familii de rudari, de aici şi denumirea satului. Erau oameni săraci, dar liberi. Trăiau în bordeie construite ca pe vremea dacilor, din brazde de pământ şi lemn, lipite pe interior cu pământ galben.

Satul mehedinţean Cârjei, comuna Hinova, riscă să dispară de pe harta judeţului şi a României în câţiva ani. Din cele aproximativ 15 case, mai bine de jumătate sunt părăsite.

Dumnezeu însă n-a uitat zona aceasta pustie, dar pitorească şi a făcut ca Episcopia Severinului şi Strehaiei să pună bazele unei mănăstiri de măicuţe, un loc liniştit de rugăciune şi închinăciune.

Pagina 27 din 32