-

Primele ninsori ar putea cădea în următoarele 3 - 4 zile atât la munte cât şi în zone mai joase, în special din Moldova.

Însă până la jumătatea lunii decembrie s-ar putea ca temperaturile să se menţină uşor peste normele perioadei, potrivit Florinelei Georgescu, director Meteorologie Operaţională în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

'Aşteptăm acum ca, în următoarele 3-4 zile, vremea să-şi schimbe aspectul, să apară precipitaţii sub formă de ninsoare nu numai la munte, poate şi în zonele mai joase, mai ales din Moldova, în contextul în care foarte repede, până spre joi, vineri, regiunea va trece de la un regim cu temperaturi peste normă la unul cu temperaturi uşor sub normalul perioadei. Şi în Bucureşti aşteptăm această răcire, în medie cam de 10 grade. Dacă astăzi, ca şi ieri, probabil că maxima la Bucureşti va fi în jur de 17 grade, joi, vineri mai ales e posibil să nu avem mai mult de 7-8 grade, o temperatură care chiar dacă reprezintă, de fapt, norma climatologică va părea mult mai scăzută decât normal, iar senzaţia de rece se va simţi mai categoric. De asemenea, nu este exclus ca şi vântul să aibă unele intensificări în anumite intervale', a spus Georgescu.

Reprezentantul ANM a explicat că nu este ceva neobişnuit ca, în luna decembrie, în unele nopţi, să apară şi temperaturi de sub zero grade pe arii din ce în ce mai extinse.

'Putem estima că, până spre jumătatea lunii decembrie, în medie, s-ar putea ca temperaturile să se menţină uşor peste normele perioadei, iar precipitaţiile să fie apropiate sau uşor deficitare. Trebuie să fac precizarea că o temperatură normală pentru luna decembrie înseamnă deja o temperatură de iarnă şi chiar dacă nu estimăm în acest moment, cel puţin pentru următoarele zile, apariţia unui episod cu vreme severă, acest lucru nu este cu totul exclus. De acum încolo, de câte ori vom vorbi despre episoade mai lungi sau mai scurte de răcire, trebuie să ne aşteptăm ca precipitaţiile să fie şi sub formă solidă. Pe de altă parte, nu este neobişnuit ca în luna decembrie, în unele nopţi, să apară şi temperaturile de sub zero grade pe arii din ce în ce mai extinse. La nivel global, anul 2019 se va încheia drept unul dintre cei mai calzi ani de când se fac măsurători meteorologice şi, pe de altă parte, se consemnează categoric un număr de evenimente extreme, pentru că o creştere a temperaturii globale înseamnă de fapt un plus de energie în sistemul ocean-atmosferă care se manifestă prin fenomenele acestea severe', a afirmat Florinela Georgescu.

Specialistul a realizat şi o radiografie a ceea ce a însemnat anul 2019 din punct de vedere meteorologic, precizând că au fost emise 60 de avertizări pentru fenomene severe imediate (nowcasting, n.r.) Cod roşu.

'Pentru că se apropie iarna, e bine, în acest moment, să ne amintim cum a fost şi iarna trecută. O iarnă care a început chiar de la sfârşitul lunii noiembrie, deşi prima parte a acelei luni a adus temperaturi foarte ridicate, comparabile cu ce s-a întâmplat în acest noiembrie. Totuşi, ultimele zile ale lunii noiembrie 2018 au adus şi primul episod de viscol, un viscol care a depus strat de zăpadă în cea mai mare parte a teritoriului. Pe parcursul iernii trecute, categoric, evenimentul cel mai marcant care reprezintă o situaţie extremă, de excepţie pentru ţara noastră, l-a reprezentat episodul de ploaie îngheţată din perioada 23-26 ianuarie. Ne aducem aminte că atunci depunerea de polei a fost deosebit de consistentă, intensificările de vânt deosebite care au determinat doborârea a nenumăraţi arbori, inclusiv în zona Capitalei. În primăvară, iarăşi un eveniment cu totul special, l-a reprezentat tornada de la Dragalina, o tornadă deosebit de spectaculoasă şi de o amploare rară pentru ţara noastră. Au urmat alte episoade de mai mică intensitate, dar foarte numeroase, cu instabilitate severă, astfel încât până la începutul lunii august au fost emise 60 de avertizări pentru fenomene severe imediate (nowcasting, n.r.) Cod roşu, vizând instabilitatea extremă, grindină, vânt cu aspect tornadic', a subliniat Georgescu.

Aceasta a adăugat că luna noiembrie din 2019 a înregistrat, în timpul nopţilor, temperaturi care ar fi trebuit să se consemneze în mod normal ziua. De asemenea, meteorologul a aminti şi de episoadele de răcire accentuată a vremii care s-au consemnat în octombrie.

'Vara pe care am încheiat-o, chiar dacă nu a adus temperaturi record, înregistrându-se valori în jurul a 38 de grade, a dus în schimb episoade îndelungate cu disconfort termic accentuat, în urma combinaţiei între valori de temperatură constant peste 35 de grade şi umezeală ridicată în aer. Aceasta în ciuda faptului că precipitaţiile au fost din ce în ce mai puţine începând cu a doua jumătate a lunii iulie. Am intrat într-o perioadă lungă de secetă care nici acum nu s-a încheiat pentru întreaga ţară. Mai merită amintită luna octombrie cu două episoade de răcire accentuată, la început şi la sfârşit, după care luna noiembrie a venit cu temperaturi foarte ridicate, anomalii de 10-14 grade pentru mare parte a ţării, cu foarte multe recorduri de temperatură atât maxime, cât şi minime, la staţiile meteo din ţară. Practic, am avut o lungă perioadă din luna noiembrie, în timpul nopţilor, temperaturile pe care ar fi trebuit să le avem în mod normal ziua', a susţinut directorul ANM.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) organizează, marţi, la sediul instituţiei, Sesiunea Ştiinţifică Anuală, cu tema 'Extreme meteorologice ale anului 2019'.

AGERPRES