-

Hârzobi de păstrăv afumat („păstrăvi la cobză”) - Rețeta lui Radu Anton Roman

La munte, în județul Suceava, peștele se usucă. Peștișorii nu se curăță, se întind pe drănicioare ori se înfig în țigle și se dau în cuptorul înfierbântat, după ce s-au sărat. Când sunt uscați se scot și se păstrează în oale ori borcane.


Lostuca (lostrita) si pastravul se usuca, se afuma si se pun in harzoabe, un fel de rachetele din cetina de brad. In aceasta stare se trimit la orase si se vand cu pret bun. (Lupescu)

Daca in lume, observa Pastorel, toti afuma cu lemn tare, excluzand violent rasinoasele, ca prea agresive, ei bine, romanul din Bucovina apuseana (dar, pe gustate si pe luate, si cel din Arges, Hateg si Neamt) s-a folosit tocmai de acest dar al bradului de a-si impune mirosul, spre a crea unul din cele mai rafinate si savuroase aperitive, pastravul afumat la fum de cetina si pastrat in harzob de brad.

Se poate oferi imediat, e magnific, dar se poate si conserva in (alt) harzob, caci asa, invelit in aceasta savanta impletitura de cetina sau, dupa obicei si loc, in coaja de brad, pastravul capata o mireasma uluitoare, devenind, spre ciuda si stupoarea ignorantilor, unul din unicatele mondiale ale gastronomiei romanesti.

Vinul salmonidului acesta? Feteasca Alba de Tarnave, fara nici o indoiala, pentru ca numai acolo, in zona racoroasa, acest vechi vin romanesc se exprima complet (caldura excesiva aplatizeaza vinul) eliberand un buchet floral-ierbos si un gust bogat, dinamic dar si cu delasari de senzualitate si lene orientala.

Citeste continuarea pe Bucataria lui Radu