-

Rețeta de suflet. Pilda pâinilor

Se spune că, odată, un călugăr era nemulţumit de sine, pentru că nu se putea stăpâni de la a mânca mult. Ceruse sfatul duhovnicului său, iar acesta i-a spus că va rezolva problema dacă „va sta de vorbă cu sine însuşi şi dacă va ţine seama de sfaturile ce singur şi le va da“.

Călugărul urmă cuvântul acestuia şi vorbi către sine: „De câtă mâncare ai nevoie ca să te saturi? Haide, aşază-te la masă şi mănâncă până ai să te simţi sătul“.

El avea dinainte două pâini mari, de câte trei livre fiecare (o livră este aproximativ egală cu 250 g). Mâncă prima pâine şi apoi jumătate din cea de a doua. „Cum te simţi acum?“, se luă el la întrebări. „Sătul.“ „Ei bine, acum du-te şi roagă-te, iar mâine vei mânca doar o pâine, un sfert din cea de-a doua pâine şi jumătate din cel de al doilea sfert“.

După prânzul de a doua zi, se întrebă pe sine: „Azi cum te simţi?“ „Parcă îmi e puţin foame.“ „E bine. Roagă-te, iar mâine ai să mănânci doar o pâine şi un sfert.“ Şi în fiecare zi îşi da singur canon de rugăciune, eliminând câte puţin din cantitatea de pâine de la masă.

După un timp, ajunse să nu mai mănânce decât un coltuc. „Cum te simţi?“ – îşi puse el din nou aceeaşi întrebare. „Sătul. Căci inima mi-i plină“, îşi dădu răspuns.

Această pildă este una a cumpătării, dar şi a modului în care te poţi educa pentru o alimentaţie sănătoasă. Vorbeşte în acelaşi timp despre felul în care hrana sufletului şi a minţii e aşezată în echilibru cu hrana trupului.

Omenirea, aflată în căutarea răspunsurilor pentru o viaţă sănătoasă, şi-a îndreptat atenţia, în ultima vreme, către „dieta mănăstirească“ (s-a constatat că monahii athoniţi sânt cei mai sănătoşi oameni din lume, explicaţia acestui fapt fiind dată şi de tipul de alimentaţie mediteranean, adaptat la tipicul mănăstiresc ortodox).

În urmă cu câțiva ani, se publicau deja, la Londra, două broşuri dedicate subiectului „The Mount Athos Plan“ şi „The Mount Athos Diet“.