-

JURNALUL.RO Top 5 cauze care au condus la creşterea preţurilor

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna noiembrie la 3,23%, cel mai înalt nivel din august 2013, când a fost 3,67%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Există însă produse sau servicii, precum ouăle, untul sau transportul aerian, la care majorarea a fost mai mare de 20 de procente.

Deşi anticipată, creşterea preţurilor este cu mult peste aşteptările BNR care iniţial a estimat o rată anuală a inflaţiei de 1,7 la sută, pentru finalul anului 2017. Ulterior a modificat de două ori această prognoză, în august şi în noiembrie, la 1,9%, respectiv la 2,7%. Însă preţurile au crescut cu mult peste estimările BNR.

Care au fost cauzele?

1. Creşterile salariale

Salariul minim s-a majorat în acest an de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, iar salariul mediu net a crescut cu 16% pe parcursul acestui an. Aceste salturi se regăsesc în majorarea costurilor de producție ale firmelor, a căror transmisie în prețurile finale ale bunurilor de consum a fost favorizată de apetitul de consum al românilor.

2. Deprecierea leului

Moneda naţională s-a depreciat cu peste 11 bani pe parcursul acestui an, având în vedere că pe 3 ianuarie cotaţia BNR era de 4,5175 lei pentru un euro, iar ieri era de 4,6362. Cum importurile noastre depăşesc cu mult exporturile, această depreciere de curs nu avea cum să nu se simtă în inflaţie.

Citeste continuarea pe jurnalul.ro

Articole înrudite

  • România, pe locul doi la cei mai ieftini carburanţi din Uniunea Europeană

    România are cel mai mic preţ la benzină şi motorină, din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Datele Oil Bulletin, publicaţia Comisiei Europene, arată că benzina costă în ţara noastră 0,93 de euro pe litru, în medie, în timp ce media europeană este de 1,26 de euro pe litru.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Mesaje și urări de Sfântul Dumitru

    Credincioșii îl celebrează în 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, martir creștin din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraților Maximian și Dioclețian.

  • România va primi un împrumut de la UE pentru angajaţii şi angajatorii afectaţi de pandemie

    Guvernul a aprobat prin OUG un acord pentru un împrumut de 4 miliarde euro de la UE, în cadrul programului de sprijin financiar pentru angajaţii şi angajatorii afectaţi de pandemia de COVID-19.

  • Cum și de ce trebuie dezinfectate serele și solariile

    Suntem tot mai aproape de momentul în care culturile din solarii trebuie desființate, întreținerea lor devenind prea dificilă odată ce vin temperaturile scăzute.