-

Gastrita - Simptome, alimente de evitat și remedii la domiciliu

Gastrita este o inflamație sau iritație a mucoasei stomacului. Gastrita are multe cauze, inclusiv ca urmare a unei infecții cu aceleași bacterii care provoacă ulcerul gastric.

Gastrita poate fi o boală scurtă și bruscă (gastrită acută), o afecțiune mai lungă (gastrită cronică) sau o condiție specială, poate ca parte a unei alte afecțiuni medicale (gastrită atrofică, gastrită autoimună, gastrită eozinofilă).

Un exemplu de gastrită acută este tulburarea stomacului care poate urma după utilizarea alcoolului sau anumite medicamente, cum ar fi aspirina sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Un exemplu de gastrită cronică este Helicobacter pylori sau H. pylori, un tip de bacterie care afectează stomacul.

Alimentele care pot provoca gastrită pot diferi de la o persoană la alta, dar în general, includ:

- băuturile care conțin alcool sau cafeină,
- mancaruri picante,
- alimentele care conțin ciocolată;
- alimente bogate în grăsimi.

Dieta și nutriția pot ajuta la gestionarea disconfortului asociat cu gastrita.

Gastrita poate provoca disconfort abdominal superior sau dureri, și, uneori, greață, vărsături. Cu toate acestea, unii oameni nu au nici un simptom. Deși nu există recomandări dietetice specifice pentru gastrită, anumite alimente pot provoca, de asemenea, disconfort gastric, balonare sau arsuri la stomac. (PM)

Sunt unii oameni, niţel cusurgii, niţel Cănuţă Om Sucit, care ieşind din cabinetul medicilor strâmbă din nas fiindcă doctorul nu le-a pus în palmă ditamai reţeta plină de medicamente.

Medicul le-a recomandat în principal să-şi schimbe stilul de viaţă, mai ales regimul alimentar. Reproşurile acestor nemulţumiţi sună cum că medicii au rasolit cazurile lor, neplăcerile din sistemul digestiv pasămite impuneau pilule umplând pumnul. Aşa se întâmplă şi cu cei diagnosticaţi cu gastrite.

Într-un timp, ploua cu diagnostice de gastrite şi de ulcere. Orice disconfort în aparatul digestiv îi împingea pe oameni să ofteze, “cred că am un ulcer, am făcut cel puţin o gastrită”. Aveam de-a face cu un exces de diagnostic de ulcer, prea multe încadrări şi în boala de gastrită.

Apariţia endoscopiei, intrarea cu camera video în aparatul digestiv superior a limpezit ce se întâmplă în zona digestivă superioară.

Endoscopul a putut să preleveze şi fragmente de mucoasă pentru a fi analizată în laborator, aşa că diagnosticele în aceste afecţiuni au devenit mult mai exacte. Şi în situaţia de gastrite, pacienţii trebuie să facă schimbări în stilul de viaţă.

Gastrita este o inflamaţie a mucoasei stomacului. Formele uşoare înseamnă o afectare a primei porţiuni a mucoasei şi aceste gastrite se întâlnesc la circa 80% din populaţie.

Dacă gastrita afectează şi straturile mai profunde ale mucoasei este vorba de gastrite atrofice, mai complicate. Mucoasa profundă este atacată şi au de suferit glandele ce produc acid clorhidric, acea barieră de apărare.

Dar sunt lezate şi glandele producătoare de sucuri pentru digestie. În mod normal, când mor celule din mucoasă aceste straturi sunt înlocuite cu noi celule în circa 3 zile. În gastritele mai serioase aceste straturi de mucoasă afectate nu se mai reînnoiesc.

Citeste continuarea pe jurnalul.ro

Articole înrudite