-

Greșeli frecvente la acordarea primului ajutor

În aceste zile, există nenumărate resurse pentru a vă informa. Prin intermediul internetului, al revistelor, al televiziunii și al altor surse, aproape oricine poate oferii infomații despre acordarea primului ajutor.

Dar, atunci când căutați recomandări privind sănătatea și siguranța, este important să identificați sursele credibile și să nu luați în considerare toate miturile populare.

Multe decese ar putea fi prevenite dacă se acordă prim ajutor înaintea sosirii serviciilor de urgență.

În caz de urgență, acționarea rapidă este o necesitate. Dar fii atent, uneori, în panica noastră, s-ar putea să ajungem să facem mai mult rău decât bine. (PM)

În cazul unor crize petrecute pe stradă sau chiar în mijlocul familiei, binevoitorii fac adesea din necunoaştere o serie de greşeli.

Altul este ajutorul pe care e bine să-l acorzi celor aflaţi în suferinţă, în crizele de epilepsie, de cord, de temperatură mare la copii, atunci când suferindul are scaune prea dese sau când omului îi curge sânge din nas.

La noi există o mulţime de oameni sufletişti, săritori să-i ajute prompt pe cei cu necazuri de sănătate.

Dar aceşti binevoitori nu ştiu totdeauna ce e indicat să facă pentru cel chinuit de o criză, adesea oamenii săritori acordă ajutor greşit după cum s-au răspândit vorbe în populaţie.

Bolnavii de epilepsie suferă crize bruşte, cad de-a-n picioarelea, au convulsii, conştienţa se pierde.

Epilepsia este o furtună în creier, o revărsare de electricitate pe trasee anormale cerebrale. Se zice în popor că e bine ca să i se muşte degetul mic bolnavului de epilepsie, căzut şi în pierdere de conştienţă.

Este o aiureală, muşcătura degetului de la mână nu are nici un efect favorabil.

Altceva trebuie făcut, cei care au fost aproape de bolnavul de epilepsie prăbuşit trebuie să-i aşeze capul pe o parte pentru a nu-şi înghiţi limba, poziţia capului e necesar să nu ducă la traumatisme în timpul spasmelor.

Citeste continuarea AICI

Sursa foto: pexels.com

Articole înrudite

  • Prim-ajutor. Ce este bine să faci și ce nu

    Românii sunt sufletişti, doritori să-i ajute pe cei aflați într-un necaz de sănătate apărut brusc. Pe stradă, trecătorii săritori nu trebuie să facă gesturi bine intenţionate, dar precipitate, neavenite în acele situaţii.

  • Ce trebuie să știm despre epidemia cu COVID-19

    Întrucât există o explozie de informații, opinii și comentarii despre COVID-19 la nivel mondial, care se propagă mai ales pe internet și prin social media, este important ca oamenii să se bazeze pe fapte și informații credibile.

  • Maxime şi minime pe harta preţurilor agricole

    Consiliile judeţene îşi prezintă, în această perioadă, preţurile de referinţă în funcţie de care se vor calcula impozitele pe veniturile agricole şi din arendă în anul 2020.

  • Etichetarea populară „e nebun” cuprinde o paletă de boli

    Discuţia cu un medic psihiatru nu este o treabă uşoară, ci sofisticată. Specialistul în psihiatrie este pe teritoriul în care diagnosticul se pune scotocind cu vorbele ungherele psihicului pacientului.

  • Reguli stricte pentru evitarea infectării cu coronavirus

    Dacă luna trecută autoritățile române estimau că riscul ca noua gripă chinezească să ajungă în Europa este foarte scăzut, după apariţia focarului din Italia spun că e o „chestiune de timp” până când prezența coronavirusului va fi confirmată și în ţara noastră.