-

Ai gura uscată? Află dacă suferi de xerostomie

Xerostomia este termenul medical pentru gura uscată din cauza lipsei de saliva. Persoanele cu xerostomie nu au suficientă salivă pentru a menține gura umedă - există un flux redus sau absent de salivă.

Experții spun că xerostomia este, de obicei, cauzată de funcționarea necorespunzătoare a glandelor salivare.

Xerostomia poate duce la dificultăți de vorbire și de mâncare, halitoză (respirație urâtă), o creștere a numărului de cavități dentare (saliva ajută la prevenirea dezintegrării dinților) și infecții la nivelul gurii, cum ar fi aftele. Xerostomia este o problemă obișnuită. Este un efect secundar frecvent al medicamentelor.

Xerostomia poate fi un simptom al unei boli sistemice grave, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, sclerodermia, sarcoidoza, amiloidoza, sindromul Sjogren, Parkinson, diabetul sau hipotiroidismul.

O boală sistemică este una care afectează întregul corp.

Xerostomia nu este o boală, este un simptom, la fel ca durerea de cap. (PM)

Medicii spun că ea este cauzată de funcționarea neadecvată a glandelor salivare și că poate afecta vorbirea, poate provoca halitoză (mirosul neplăcut al gurii), un număr crescut de carii și alte infecții ale gurii, precum aftele.

Persoanele care suferă de xerostomie nu prea simt gustul mâncării.

Printre simptomele xerostomiei, pe lângă lipsa salivei, se numără respirația urât mirositoare, crăpăturile buzelor și ale mucoasei din interiorul gurii, lipsa gustului, afte, dureri ale limbii, sete intensă, mai ales noaptea, ulcerații ale limbii.

Persoanele care suferă de xerostomie au mai multe carii și tartru, au adesea probleme la mestecat și înghițire, uneori chiar probleme de vorbire. Saliva este puțină, ațoasă și lipicioasă.

Printre cauzele acestei afecțiuni se numără medicamente ca antihistaminicele, decongestionantele sau cele pentru reglarea tensiunii. Uneori și antidepresivele pot avea acest efect.

Cel mai frecvent xerostomia apare la persoanele în vârstă, pentru că acestea iau cele mai multe medicamente.

Și radioterapia sau chimioterapia pot afecta glandele salivare, influențând secreția de salivă, mai ales dacă radioterapia este făcută în zona capului sau a gâtului.

Tutunul, fie că este fumat sau mestecat, poate afecta cantitatea de salivă secreatată, iar deshidratarea poate duce la xerostomie.

Uneori, și anumite boli, precum depresia, diabetul, Alzheimer sau HIV/SIDA pot avea acest efect.

Citeste continuarea AICI

Citește mai mult despre stil de viață, sfatul medicului și idei practice.

Foto: commons.wikimedia.org

Articole înrudite

  • Cum să-ți menajezi coloana în somn

    Când omul s-a ridicat în poziţie verticală, a devenit împăratul, şeful lumii. Dar după sute de mii de ani, în care s-a adaptat organismul la poziţia bipedă, în două zone această adaptare nu s-a finalizat, ci continuă: în regiunea coloanei vertebrale şi în sistemul de vase sanguine din creier.

  • Produsul bio, imposibil de verificat

    Consumatorii români nu pot verifica dacă un produs este cu adevărat bio sau tradiţional, astfel că producătorii pot spune orice minciună, a declarat Sorin Minea, preşedintele organizaţiei patronale Romalimenta.

  • Cum păstrăm florile din vază proaspete mai multă vreme

    Primim buchete frumoase de flori, însă nu ne bucurăm de ele nici câteva zile, pentru că se usucă repede, prind un miros urât şi trebuie să le aruncăm.

  • Cum să-ți încălzești casa cu costuri mici

    Zilele ploioase de toamnă și gerul din timpul iernii ne pot provoca adevărate spaime, mai ales din cauza facturilor la căldură, care sunt pe an ce trece mai mari.

  • Omul normal se trezește cu alarma, omul cu planuri mari, nu!

    Când ne trezim dimineața, ne dăm jos din pat, ne ducem la oglindă și începem rutina. În unele momente, avem gânduri vagi despre ce urmează să facem în următoarele ore, alteori ne plănuim la secundă evenimentele importante din ziua sau săptămâna respectivă, și căutăm să ne îndeplinim toate țintele propuse.