-

Diaspora va trimite mai puțini bani acasă în 2020. Cât va pierde România

Diaspora a trimis în țară aproximativ 36,33 miliarde de dolari în ultimii 12 ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, potrivit Băncii Mondiale.

Numai anul trecut, românii din strîinătate au trimis acasă 7,235 miliarde de dolari. Însă din cauza crizei economice provocate de pandemia de coronavirus, țara noastră ar putea pierde, în acest an, circa 3 miliarde de dolari, potrivit estimărilor CONAF.

“Efectele asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri.

Aportul acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari. Dacă presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc, din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus, raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019.

România pierde, astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

În România, deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu circa 2,4% faţă de 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB.

Citeste continuarea AICI

Foto: pixabay

Articole înrudite

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Salariul mediu net a scăzut. În ce domenii se câștigă cel mai bine

    Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

  • Microgranturi de 2.000 de euro pentru firmele mici

    Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.

  • Angajații români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană

    Angajații români erau cei mai săraci din Uniunea Europeană anul trecut, 15,7% dintre aceștia sunt supuși acestui risc, față de media UE, de 8,9%, arată Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
    "Deşi situaţia s-a mai îmbunătăţit din 2015, continuăm să înregistrăm cele mai mari ponderi din UE ale angajaţilor expuşi riscului de sărăcie.
    Ideea conform căreia munca îţi asigură bunăstarea şi, implicit, oamenii săraci sunt cei care nu vor să muncească, este mai puţin adevărată în România decât oriunde în Europa.
    Citeste continuarea AICI
    Foto: pixabay

  • Banca Mondială estimează o scădere de 5,7% a economiei românești

    Criza economică provocată de pandemia de coronavirus se adâncește. Aceasta va suferi o scădere de 5,7% în 2020, potrivit prognozei realizate de Banca Mondială.