-

Reteta zilei

Zice-se că lintea și bobul, surate cu mazărea și fasolea, s-ar fi aflat printre ingredientele bucătăriei strămoșilor daci. Și până nu demult, adică până colea, după al doilea Mare Război, au continuat să fie și ingredientele bucătăriei țărănești, mai ales a celei sudice.

Acum un veac și mai bine, Ecaterina S. Comșa se adresa „Matroanelor române”, în prefața cărții sale de bucate, reamintindu-le o spusă a lui Edmondo de Amicis - „Soarta multor oameni a atârnat de faptul dacă în casa părinților lor era sau o bibliotecă” - trecând apoi zisa asta pe spuza cărților de bucate, la care și mai bine se pricepea.

Ați auzit vreodată de… crumpe pe plec? Dacă nu sunteți bănățeni – și nu puteți fi cu toții – atunci ce-l mai probabil e să nu știți ce-nseamnă asta. Dar rostul meu e să vă aduc dinainte și regionalismele culinare - nu mă contraziceți.

Crumpe sau crumpi – așa sunt numiți cartofii, în Banat. Iar „plecul” nu are nici o legătură cu… plecatul, ci e numele tingirii în care aceștia dintâi se pregătesc… dacă ai la îndemână și niște… clisă. Adică, slănină afumată. Și niscaiva cârnați de porc. Acum, că ne-am lămurit, să trecem la rețetă.

Pentru a prepara Crumpe pe plec, cureți cartofii și-i tai în felii subțiri și rotunde. Se vor da și câteva cepe pe răzătoare, și-acestea, împreună cu cartofii, se vor pune în tava unsă cu… unsoare (dar ca să nu cadă prea greu la stomac, e bun și puțin ulei). În aceeași tavă își mai află locul slănina afumată, crestată de câteva ori, și cârnații afumați. Se dă totul la cuptor și se lasă acolo, să se frigă (ori să se coacă), fără însă a amesteca întrânșii.
Dacă vreți să fie pe placul bănățeanului, atunci veți aduce la masă mâncarea asta cu… un compot mai acrișor.

Pagina 3 din 121