-

Plăcinta pe piatră (rețetă din Țara Moților)

Mult îmi mai place să vântur țara, în căutare de suflete bune și de rețete gustoase! Și tare mă încântă, când ajung în țara Moților, să muşc zdravăn din plăcinta gătită pe lespede, povestind de unde vine vorba "piatră-n casă".

Cu opt ani în urmă, cam pe vremea asta, cu puține zile înainte de a se stinge din viață, Radu Anton Roman a fost invitat în Apuseni, printre moți, la Gârda de Sus, la o întâlnire a satului, unde a fost pus - cum altfel? - în fruntea bucatelor! Tare îl mai încânta să muște zdravăn din plăcinta gătită pe lespede, moțească, povestind tuturor, cu plăcere nespusă, de unde vine vorba "piatră-n casă".

"Piatra de plăcinte", zicea el, "se dădea cândva de zestre, în Apuseni și în părțile silvanice dintre Beclean și câmpia bihoreană. Nici o fată nu se mărita fără lespedea ei (de aici vine expresia «a da piatra din casă»), nici o căruță nu pleca la Târgul de Fete de la Găina fără cratița ei ruptă din stâncă".

De la socăcițele din Gârda de Sus am aflat și eu, acum vreo trei ani, cum se face plăcinta pe piatră (ori pe lespede). "Se face un aluat ca de pâine, din făină, sare, apă și drojdie și se lasă la dospit. Apoi se întind foi mai subțiri, care se ung cu brânză (dulce sau sărată) și se strâng, adunându-se în așa fel încât plăcinta să aibă o formă plată. Se coc pe lespede de piatră fierbinte, pe amândouă părțile. Păcinta se unge, fierbinte, cu unt și smântână și se aduce la masă." și tot ele mi-au spus despre celebrul "poroniu" al Apusenilor.

Se pregătește un aluat fraged din două căni de făină, două căni de untură și smântână, două gălbenușuri, o jumătate de cană de zahăr farin, arome. Se amestecă făina cu unsoarea (untura sau untul) și smântâna, se adaugă gălbenușurile frecate cu zahărul, apoi aromele. Se lasă la rece o oră, după care se întinde o foaie de mărimea tăvii. Se păstrează o parte din aluat. Foaia se înțeapă puțin cu furculița, apoi se dă la cuptor până se rumenesc. Se scoate și se pune deasupra umplutura dorită: dulceață de fructe de pădure sau brânză dulce cu ou, zahăr și arome sau umplutură de budincă. Din aluatul rămas, din care se fac fâșii lungi și subțiri, se realizează un grilaj ce se așază deasupra. Se dă din nou la cuptor.