-

Povestea satului Bârla din Bistriţa Năsăud

Bârla (în dialectul săsesc Birldref, în germană Berldorf, Biereldorf, Berlsdorf, Berleten, în maghiară Berlád) este un sat situat în comuna Mărișelu din județul Bistrița-Năsăud .

E situat la 47°00'45.8" latitudine N 24°33'33.3" longitudine E si are o populatie de 353 locuitori (la recensamantul din 2011).

Bârla are o istorie inseparabilă de a celorlalte sate ale acestei regiuni cu o anumita specificitate de geografie si viată socială. Regiunii i s-a zis si i se mai zice si “Dupa Targ” sau “Tara Colinelor”, aflăm de la Viorel Grosu, corespondent Radio Antena Satelor.

Localitatea a fost atestata documentar la data de 28 iulie 1319(1) intr-un document al regelui Ungariei, Carol Robert prin care mosia este luata de la Andrei, fiul necredincios si dată magistratului Toma, contele de Sirmiu de Bac si de Arad pentru devotament si serviciile aduse.

In anul 1445(2), satul ajunge in stapanirea lui Iancu de Hunedoara, la 1600 satul avea 30 de familii. Incidentele legate de actiunile trupelor lui Basta si ciuma care le-a insotit au depopulat satul. La 1721(2), satul avea numai 11 familii.

Conform circumscriptiei lui Klein din 1733 au fost inregistrate 25 de familii de români cu doi preoti, parintele Blaga si parintele Simion, si o biserica de lemn. In anul 1890(2), satul cuprindea 101 case, cu 450 locuitori, dintre care: 256 ortodoxi, 190 greco-catolici si 4 izraieliti.

Departe de centrele aglomerate cu o populatie străina, satul este un muzeu de conservare a vietii rurale românesti. Cerbicia a fost invinsa partial prin emigrarea tinerilor in America aproximativ prin anul 1912. Acestia au reusit sa lucreze si sa castige bine, banii trimisi acasa folosindu-se in primul rand pentru cumpararea de pamant.

Majoritatea s-au intors acasa, putini au fost cei care au ramas si s-au stabilit in America sau au decedat acolo (Ioan Suciu - decedat in anul 1926). A fost o perioada buna pentru locuitorii satului, lucru marcat prin ridicarea unui monument de piatra situat in varful dealului la intersectia dintre “Calea Sasului” si “Drumul Tarii”.

Pe monument sunt inscriptionate numele celor care au contribuit la cumpararea celor 150 Ha de pasune de la groful din Sieu.

Fata de satele invecintate pentru Barla mai pronuntata a fost izolarea sau ramanerea in acelasi statut iobagesc, neintegrandu-se in regimul granicesc nasaudean, la confesia greco-catolica nu adera decat o parte a populatiei.

Satul a iesit mai greu la lumina dupa evenimentele din 1848-1849 si mai ales dupa Marea Unire din 1918. Din vremuri vechi avea o biserica (la un moment dat chiar doua) in jurul careia a existat o scoala confesionala.

Este de amintit familia de dascali Suteu, dar in primul rand Grigore Suteu care l-a urmat la clasa pe tatal sau, iar pe el l-a urmat un fiu. Biserica ortodoxa consemnata abia in anul 1733, in Circumscriptia lui Klein, era situata langa actualul camin cultural. In anul 1890 a fost renovata si s-a construit turnul de lemn, iar in anul 1954 a fost donata locuitorilor romani din Monariu.

In biserica renovata se tin si astazi slujbe. Pe locul vechii biserici s-a ridicat un mic monument cu piatra de altar.

Dupa interzicerea cultului greco-catolic, biserica construita si sfintita in anul 1902 a fost preluata de cultul ortodox. (3), (4), (5) Construirea caii ferate Saratel-Deda intre anii 1940-1944, a drumului Bistrita-Reghin a permis integrarea in diverse circuite economice mai tarziu.

Agricultorii si ciobanii din stramosi, locuitorii din Barla practica aproape nestirbit indeletnicirile economice de baza. Tinerii pleaca spre oras la munca in zori si vin in amurg, sunt in multe privinte oaspeti in casele lor.

O parte a tineretului se stabileste in zone urbane sau pleaca in strainatate unde isi croiesc alte rosturi decat ale inaintasilor. In amintirea eroilor din cele doua razboaie mondiale, s-a ridicat in centrul satului un monument (in anul 2007) prin grija preotului Stefan Borodi.

Articole înrudite

  • Judeţul Bistrița, un adevărat pol al forței de muncă

    Municipiul Bistrița a devenit un adevărat pol al forței de muncă în nord de ţară, două treimi din angajații din Bistrița-Năsăud fiind concentrați numai aici.

  • Sătenii bistrițeni pregătesc de Crăciun numai bucate tradiționale

    Mâncarea traditională pregătită în satele bistrițene de Crăciun are la bază carnea de porc. Înainte cu vreo două săptămâni de venirea Crăciunului, se sacrifică porcul îngrășat, iar din el se prepară bucatele specifice: cârnați, caltaboși, slănina afumată, tobă, jambon, gușă papricată.

  • Ambulanțe noi pentru Serviciul Județean Bistrița-Năsăud

    5 ambulanțe noi tip B2 cu tracțiune 4×2 vor ajunge la Servicul Județean de Ambulanța Bistrița-Năsăud, iar până în anul 2020 încă 4 ambulanțe de transport și 13 de urgență vor fi la dispoziția cazurilor de urgențe.

  • Finanţări pentru abatoare mobile

    Noi oportunităţi de finanţare în cadrul Submăsurii 4.2 "Sprijin pentru marketingul şi procesarea produselor agricole", cererile de finanţare urmând a fi depuse până pe 15 decembrie 2018. Concret, în Bistriţa-Năsăud ar putea funcţiona 15 abatoare mobile ce ar avea o capacitate 3 bovine pe zi sau 20 de porcine, ovine ori caprine, pentru acest tip de abatoare, la nivel naţional fiind disponibilă suma de 270 milioane de euro.

  • Malurile Someșului, mai sigure la Năsăud

    Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa va derula la Năsăud o importantă lucrare în urma cărora se vor executa diguri de apărare a malului, pe o lungime de 1,20 kilometri.