Pe masura ce cardiomiopatia avanseaza scade si capacitatea inimii de a pompa sange in organism.
Daca este neglijata, cardiomiopatia poate produce: insuficienta cardiaca (din cauza deteriorarii miocardului inima nu mai pompeaza necesarul de sange in organism, drept urmare organismul retine apa si saruri, cresc frecventa ritmului cardiac si dimensiunile inimii – ceea ce va duce la reducerea fortei tesutului cardiac); aritmie (ritm cardiac anormal); tromboembolism (cheaguri de sange ce pot bloca alimentarea cu sange a unor organe vitale: plamani, inima, creier etc.) infarct miocardic; endocardita (infectie de natura bacteriana a invelisului cardiac interior); deces subit.
Formele principale ale cardiomiopatiei nonischemice sunt: cardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica, cardiomiopatia restrictiva, cardiomiopatia ventriculara dreapta aritmogenica.
Cardiomiopatia dilatativa
Cardiomiopatia dilatativa este cea mai frecventa forma de cadriomiopatie si apare la persoanele adulte, cu varste intre 20 si 60 de ani. Deseori progreseaza cauzand complicatii specifice: insuficienta cardiaca, aritmie, tromboembolism, deces subit. Originea acestui tip de cardiomiopatie poate fi ideopatica, genetica, virala sau imuna, alcoolica, toxica sau asociata cu alte afectiuni cardiace (hipertensiune arteriala, afectiuni coronariene).
La debut, peretele ventricului strang devine mai subtire pentru ca se dilata si se extinde, marind capacitatea cavitatii ventriculare. Se instaleaza disfunctia sistolica. Procesul dilatativ cuprinde si ventriculul drept, ulterior si atriile. Astfel inima se mareste iar miocardul devine mai slab, reducandu-se randamentul cardiac si cantitatea de sange pompata catre organism. Diminuarea functiei cardiace afecteaza rinichii, plamanii, ficatul si alte sisteme ale corpului.
Printre simptome se numara: durerea pectorala, palpitatiile, pulsul neregulat si rapid, oboseala, senzatia de sufocare in timpul efortului fizic, dar si in repaus, tusea, lesinul, edemul membrelor inferioare, reliefarea venelor jugulare, scaderea poftei de mancare si a capacitatii de concentrare.
Cardiomiopatia hipertrofica
In cardiomiopatia hipertrofica peretele miocardului se ingroasa si isi pierde elasticitatea, in special in zona septului (perete muscular ce desparte cele doua ventricule). Daca modificarile structurale ale septului impiedica circulatia sangelui din ventriculul stang catre artera aorta, atunci afectiunea poarta denumirea de cardiopatie hipertrofica obstructiva.
In general cardiomiopatia hipertrofica este asimptomatica sau produce o simptamotologie minora. In cazul in care exista, simptomele resimtite de bolnavi sunt: palpitatii, dureri sau presiune in zona pieptului, senzatie de sufocare, lesin, oboseala permanenta. In cazuri particulare bolnavul poate deceda subit ca urmare a instalarii insuficientei cardiace.
Cardiomiopatia restrictiva
Cardiomiopatia restrictiva este o forma rara de cardiomiopatie, caracterizata de rigidizarea peretilor ventriculari si incapacitatea acestora de a se extinde cand ventriculele sunt alimentate cu sange. Apar dereglari ale ritmului diastolic. Ca simptome bolnavul acuza: tulburari ale ritmului cardiac resimtite ca palpitatii, dureri in zona pieptului sau senzatie de presiune, scaderea poftei de mancare, senzatie de balonare si greata, senzatie de oboseala permanenta, senzatie de sufocare, lesin, scaderea capacitatii de efort, crestere ponderala.
Cardiomiopatia ventriculara dreapta aritmogenica
O forma rara de cardiomiopatie in care este afectat in principal ventriculul drept. Peretele muscular al ventriculului este inlocuit cu tesut adipos si/sau cu tesut fibros. Contractiile ventriculare sunt perturbate, aparand aritmia si crescand astfel riscul infarctului miocardic sau a mortii subite. Aritmiile sunt insotite de ameteala, lesin, palpitatii, senzatie de sufocare, scaderea capacitatilor fizice, edem la nivel membrelor inferioare.
Cardiomiopatia ischemica
Apare cand tesutul muscular cardiac nu este alimentat cu suficient sange. Ischemia miocardului este produsa de afectiuni ale unei artere coronare, anemie, apnee, hipertiroidism, afectiuni hepatice. Ca simptome sunt prezente angina pectorala (durere sau presiune in zona pieptului), palpitatii, puls neregulat sau foarte rapid, ameteala, lesin, senzatie de sufocare, oboseala, crestere ponderala, edem la nivelul membrelor inferioare.
Factori de risc
Riscul de aparitie a cardiomiopatiei creste daca sunt prezente: hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul zaharat, disfunctii tiroidiene, sedentarismul, un nivel crescut de colesterol, disfunctii ale valvelor cardiace, leziuni cardiace provocate de un infarct miocardic, deficiente nutritionale (magneziu, seleniu, vitamina B1, calciu), o dieta bogata in grasimi sau daca persoana in cauza fumeaza. Viata psihica a individului are de asemenea o importanta deosebita asupra activitatii cardiace. Starile de triste puternica sau angoasele deterioreaza functiile tesutului cardiac.
Tratament
...................