Chimenul - un adevărat panaceu

În Antichitate chimenul era introdus obligatoriu în dieta soldaţilor, pentru a-i feri de bolile infecţioase, oboseală şi afecţiuni digestive.

Mai este folosit ca tonic sau stimulent al poftei de mâncare, dar şi ca produs cosmetic pentru curăţarea tenului. Seminţele de chimen conţin minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, fier) şi vitamine din complexul B, vitaminele A şi C. Întregi sau măcinate, seminţele de chimen sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în brânzeturi, în produsele din carne sau supe.

Ce alte proprietăţi terapeutice mai are chimenul? Stimulează digestia, combate colicii abdominali la bebeluşi, previne balonările şi flatulenţa, elimină gazele intestinale, creşte pofta de mâncare, combate inflamaţiile intestinale, calmează durerile de stomac, are efecte antiinflamatoare intestinale puternice, ajută la echilibrarea florei intestinale, tratează diareea, previne colita de fermentaţie, sindromul colonului iritabil, colicii, enterocolita, previne halena (mirosul urât al respiratiei), ajută la tratarea durerilor menstrual, stimulează secreţia lactaţiei, îmbunătăţeşte calitatea laptelui matern, calmează inflamaţiile sânilor în timpul alăptării, stimulează imunitatea şi combate răceala, are calităţi antiinflamatoare, are efecte tonice nervoase, favorizează circulaţia cerebrală , în bolile plămânilor, chimenul fluidifică secreţiile bronşice, are efecte benefice în bolile de inimă, prin proprietăţile sale diuretice, curăţă tenul datorită uleiului volatil pe care îl conţine

4 rețete pentru uz intern

Ceai (infuzie): 2 linguriţe de seminţe măcinate la o cană (250 ml) cu apă clocotită. Se lasă 5 minute, apoi se strecoară. Infuzia se consumă cât de caldă posibil, pentru a beneficia de maximumul proprietăţilor antispastice şi calmante. Se beau 2-3 căni pe zi.

Decoct: O linguriţă cu vârf de seminţe la o cană de apă. Se fierbe timp de 5 minute, se strecoară şi se bea pe stomacul gol.

Extract: 3-4 linguri de seminţe mărunţite la 500 ml de alcool rafinat 40% se lasă 2 săptămâni la loc însorit. Se folosesc 10-15 picături luate pe o linguriţă de zahăr.

Tinctura: se pun într-un borcan 10 linguri de pulbere de seminţe, care se acoperă cu 400 ml de alcool alimentar de 50 de grade. Se amestecă până când masa de pulbere a fost acoperită, se închide borcanul ermetic şi se lasă conţinutul la macerat 12 zile. Preparatul se strecoară, se adaugă 10 picături de ulei volatil de chimen, se agită bine, iar extractul astfel obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare.

3 aplicaţii externe

Crampe abdominale la sugari şi la copiii mici - în apa de baie se toarnă 1-3 linguri de tinctură de chimen.

Micoza bucală - de trei ori pe zi se clăteşte gura cu 100 ml de infuzie combinată, în care s-au pus 1-2 picături de ulei de chimen.

Răni deschise - se spală rana şi se curăţă bine cu tinctura de chimen nediluată. Este un tratament dureros pe moment, dar foarte util. Chimenul are efecte antibiotice puternice şi, aplicat direct, distruge virusul tetanic.