Platoul deșertic Nazca este celebru pentru reprezentările antropomorfe, zoomorfe și geometrice trasate pe sol, așa-numitele linii Nazca. Aceste linii nu sunt însă singurele vestigii ale civilizației care s-a dezvoltat pe Platoul Nazca între anii 200 î.Hr. și 600 d.Hr.
În această regiune au fost descoperite și numeroase gropi săpate în spirală denumite puquios.
Cercetătoarea Rosa Lasaponara, împreună cu echipa sa de la Institutul pentru Metodologie și Analize de Mediu din Italia, a examinat fotografii realizate din satelit ale acestor puquios și a observat că poziția lor, relativ la sursele de apă și la așezările umane din acea perioadă, le făcea să fie mai mult decât niște simple rezervoare de apă, și anume un veritabil sistem de transport al apei pe mari distanțe.
Aceste gropi de forma cochiliei unui melc aveau proprietatea de a canaliza energia vântului într-o serie de canale subterane, împingând apa spre diferite locuri din această regiune aridă, acolo unde era nevoie de ea.
Citeste continuarea pe rador.ro