-

Creierul strămoşilor noştri avea o structură asemănătoare cu cel al maimuţelor

Strămoşii omului care au trăit cu mai bine de trei milioane de ani în urmă aveau o structură a creierului asemănătoare cu cea a maimuţelor, însă dezvoltarea acestui organ era similară cu cea a omului, conform unui nou studiu realizat recent de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă.

Rezultatele cercetării se bazează pe o analiza a opt cranii fosilizate aparţinând Australopithecus afarensis - specia căreia îi aparţine faimosul strămoş al oamenilor numit Lucy.

Echipa de cercetători estimează că acest 'mozaic' de trăsături specifice maimuţelor şi oamenilor prezente la A.afarensis reprezintă 'un semn distinctiv al evoluţiei'.

'Datele noastre demonstrează că Australopithecus afarensis avea un creier asemănător cu cel de maimuţă, care se dezvolta însă pe o perioadă mai lungă de timp, în mod asemănător oamenilor moderni', a explicat Philipp Gunz, specialist în antropologie biologică la Institutul Max Planck de Antropologie Evoluţionistă din Leipzig şi autor principal al studiului.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă, care a inclus şi cercetători de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi de la University College London, a utilizat tehnologia de scanare de ultimă generaţie pentru a examina cranii fosilizate străvechi de A. afarensis, colectate din siturile arheologice Dikika şi Hadar din Etiopia.

Creierul nu se fosilizează, însă lasă 'amprente' în interiorul craniului, fapt ce poate dezvălui informaţii esenţiale despre structura şi dezvoltarea acestui organ. Analiza 'amprentelor' cerebrale a relevat diferenţe-cheie în organizarea structurală a creierelor.

Spre exemplu, echipa a descoperit că amplasarea sulcus lunatus - un şanţ care separă părţile anterioară şi posterioară ale creierului - era mai aproape de zona anterioară a creierului la A.afarensis, ca la cimpanzei. La oameni, acest şanţ se află mai jos.

Cercetătorii au calculat volumul endocraniului, sau masa creierului, în cazul unui sugar de A. afarensis şi au descoperit trăsături care dovedesc faptul că acest organ se dezvolta pe o perioadă îndelungată în comparaţie cu cimpanzeii.

După părerea specialiştilor, rezultatele demonstrează o dezvoltare a creierului de A. afarensis pe o perioadă mai lungă de timp. Copiii lor, sugerează concluziile, fiind, la fel ca cei ai oamenilor moderni, dependenţi o perioadă mai lungă de timp de cei care aveau grijă de ei.

Fred Spoor, om de ştiinţă la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi coautor al studiului, a declarat: 'Noile noastre rezultate demonstrează în prezent cum arăta creierul lor şi cum se dezvolta după naştere'.

A. afarensis a populat regiuni din Africa de Est în urmă cu peste trei milioane de ani şi este acceptat pe scară largă drept strămoş al tuturor hominizilor ulteriori, inclusiv al oamenilor.

Lucy, care a trăit în urmă cu 3,2 milioane de ani, a fost primul schelet A. afarensis găsit vreodată şi este considerat cel mai faimos strămoş uman timpuriu.

Zeresenay Alemseged, paleoantropolog la Universitatea din Chicago, Statele Unite, autor principal la studiului, a declarat: 'Lucy şi genul ei oferă dovezi importante despre comportamentul precoce al hominizilor. Ei mergeau în poziţie verticală, aveau creiere cu aproximativ 20% mai mari decât cele ale cimpanzeilor şi e posibil să fi folosit instrumente ascuţite din piatră'.

'Noile noastre rezultate demonstrează cum s-au dezvoltat creierele lor şi cum erau organizate', a adăugat cercetătorul.

Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ştiinţific Science Advances.

Sursa: agerpres

Foto: pixabay.com

banner 600 i 1

 

Articole înrudite