Ascultă Radio Antena Satelor Live

Nisipurile adormite din deşertul Khalahari se trezesc la viaţă după 10.000 de ani (VIDEO)

Deșertul Kalahari face parte din bazinul de nisip imens care ajunge în vest în Namibia și în est până în Zimbabwe. Masele de nisip au fost create prin erodarea formațiunilor de pietre. Vântul a modelat crestele de nisip, care sunt atât de tipice peisajului din Kalahari.

01 Martie 2017, 08:51

Dunele au fost stabilizate de-a lungul timpului prin vegetație, astfel încât zona ar trebui să fie numită, de fapt, o savană uscată. Spre deosebire de dunele din deșertul Namib, cele din Kalahari sunt stabile. (PM)

Numele de Khalahari duce cu gândul la un loc arid, vast, fără viaţă, unde nisipurile înroşite de prezenţa oxidului de fier se întind dincolo de orizont. Băştinaşii l-au botezat Kgala – „marea de sete” sau Kgalagadi – „locul fără apă”. Dar în subsolul acestui uriaş deşert – care se întinde pe porţiuni extinse din teritoriul Botswanei, Namibiei şi Africii de Sud – se găsesc rezerve impresionante de apă.

Aici se află Peştera „Răsuflarea Dragonului” care adăposteşte cel mai mare lac subteran non-glaciar de pe Terra.

Deşertul Khalahari a fost cândva un loc mult mai umed, aici existând în urmă cu 10.000 de ani un lac numit Makgadikgadi. Astăzi este un loc cu cantităţi mici de precipitaţii anuale, dar vegetaţia apare totuşi în sezonul ploios. Turmele de animale au puţin timp la dispoziţie pentru a găsi hrana, iar locuitorii sunt nomazi.

Nomazi au devenit şi câţiva cercetători americani, care, asemenea triburilor San din Khalahari, cutreieră oazele pentru a studia secretele deşertului.

Nisipurile adormite s-au trezit

În ultimele trei-patru decenii, dunele din Khalahari au început să se mişte din nou. Folosirea pompelor de extragere a apei din lacul subteran a făcut posibilă creşterea animalelor şi dezvoltarea fermelor chiar şi în acele locuri unde ploua foarte rar. Nu a fost însă un lucru lipsit de consecinţe.

Păscutul excesiv a determinat modificarea tipului de vegetaţie, au apărut arbuşti şi alte plante lemnoase. Covorul de iarbă necesar ancorării dunelor s-a diminuat şi nisipul acestora a început să fie mutat mai uşor de vânt. Vegetaţia stabilizează sedimentele.

Acolo unde nu există un covor vegetal suficient de întins, vântul împrăştie aceste nisipuri şi apare fenomenul dunelor mişcătoare.

Cei doi cercetători „nomazi”, D’Odorico şi Okin, scriau într-o lucrare publicată în ianuarie 2014 în revista Ecosphere a Societăţii Americane pentru Ecologie, că dunele de nisip de pe întreaga planetă au fost influenţate de-a lungul timpului de vânturi şi de cantitatea de precipitaţii, perioadele de stagnare şi de mişcare a acestora alternând în funcţie de aceşti factori. În timpurile moderne, însă, cel mai important factor se dovedeşte a fi exploatarea solului; apariţia şi dispariţia vegetaţiei poate stabiliza dunele sau le poate face să se se comporte haotic. Procesul are însă implicaţii mult mai extinse, pentru că deplasarea aceasta influenţeză bio-geo-chimia ecosistemelor marine şi terestre.

În deşertul Negev, de-a lungul graniţei dintre Egipt şi Israel, dunele de pe partea israeliană sunt stabilizate de vegetaţie; cele de pe partea egipteană, însă, migrează, pentru că păscutul execesiv le-a lăsat sterpe.
După stabilirea acestei graniţe în 1982, tăierea arbuştilor şi păscutul au încetat în partea israeliană şi astfel, porţiunile deşertice s-au stabilizat în decursul a doi ani. În Khalahari, însă, fenomenul nisipurilor mişcătoare este de amploare în zonele supraexploatate din jurul pompelor care aduc apă din adâncuri.

Zonele aride sunt principala sursă de praf de pe Pământ, până în prezent emisfera nordică fiind responsabilă în proporţie de 90% de emisiile din atmosfera terestră. Emisfera sudică ar putea însă deveni şi ea o sursă din ce în ce mai însemnată, date fiind schimbările climatice sau exploatarea excesivă a solului, precum cele expuse mai sus, spun cercetătorii.

Unde ajung nisipurile?

Se estimează că particulele de nisip ale dunelor roşii din Khalahari ar putea fi transportate de vânt din Africa până în zona oceanelor sudice ale planetei. Odată ajunse acolo, conţinutul lor de fier ar fi suficient pentru a spori productivitatea fitoplanctonului marin, hrănind o serie de alge, însă cu preţul unui dezechilibru la nivelul ecosistemelor marine pe termen lung.

Citeste continuarea pe rador.ro

{youtube}https://www.youtube.com/watch?v=5Q__oNx2LOY{/youtube}

Explorare profundă a Vulcanilor Noroioşi: Tehnologia FullWaver adaugă o nouă dimensiune cercetării geologice
Natura 11 Aprilie 2024, 16:37

Explorare profundă a Vulcanilor Noroioşi: Tehnologia FullWaver adaugă o nouă dimensiune cercetării geologice

Cercetătorii au realizat un progres remarcabil în domeniul geologiei, folosind tehnologia avansată FullWaver pentru a...

Explorare profundă a Vulcanilor Noroioşi: Tehnologia FullWaver adaugă o nouă dimensiune cercetării geologice
Martie 2024 a devenit cea mai caldă lună înregistrată în istoria meteorologică
Natura 09 Aprilie 2024, 12:35

Martie 2024 a devenit cea mai caldă lună înregistrată în istoria meteorologică

Potrivit ultimelor date meteorologice, martie 2024 a intrat în istorie ca fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată....

Martie 2024 a devenit cea mai caldă lună înregistrată în istoria meteorologică
Ziua Păsărilor, sărbătorită pe 1 aprilie. Ocazie de celebrare a frumuseții și importanței păsărilor în ecosistem
Natura 26 Martie 2024, 16:28

Ziua Păsărilor, sărbătorită pe 1 aprilie. Ocazie de celebrare a frumuseții și importanței păsărilor în ecosistem

Pe 1 aprilie, natura primește un omagiu special, deoarece este Ziua Păsărilor, o sărbătoare dedicată acestor creaturi...

Ziua Păsărilor, sărbătorită pe 1 aprilie. Ocazie de celebrare a frumuseții și importanței păsărilor în ecosistem
Peisaj de iarnă uimitor la Bâlea Lac. Strat de zăpadă de aproape doi metri
Natura 13 Martie 2024, 19:40

Peisaj de iarnă uimitor la Bâlea Lac. Strat de zăpadă de aproape doi metri

Cel mai mare strat de zăpadă de la o staţie meteo din Sibiu este de 180 de cm la Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri...

Peisaj de iarnă uimitor la Bâlea Lac. Strat de zăpadă de aproape doi metri
Cercetătorii avertizează că Oceanul Arctic ar putea fi lipsit de gheață la începutul toamnei
Natura 08 Martie 2024, 16:39

Cercetătorii avertizează că Oceanul Arctic ar putea fi lipsit de gheață la începutul toamnei

Oceanul Arctic găzduiește un fenomen spectaculos care fascinează oamenii de-a lungul timpului: ghețurile sale imense. Această...

Cercetătorii avertizează că Oceanul Arctic ar putea fi lipsit de gheață la începutul toamnei
Minunea primăverii în Parcul Național Semenic: Laleaua pestriță își face simțită prezența
Natura 07 Martie 2024, 11:57

Minunea primăverii în Parcul Național Semenic: Laleaua pestriță își face simțită prezența

Într-un spectacol fascinant al naturii, Parcul Național Semenic - Cheile Carașului își deschide ușor inima primăverii, iar...

Minunea primăverii în Parcul Național Semenic: Laleaua pestriță își face simțită prezența
Marșul încălzirii globale: O serie istorică de creșteri consecutive de temperatură
Natura 07 Martie 2024, 11:41

Marșul încălzirii globale: O serie istorică de creșteri consecutive de temperatură

Această tendință a încălzirii globale este asociată cu emisiile crescute de gaze cu efect de seră rezultate din activitățile...

Marșul încălzirii globale: O serie istorică de creșteri consecutive de temperatură
Antarctica, ameninţată de microplasticele care provoacă degradarea mediului (cercetare)
Natura 07 Februarie 2024, 19:22

Antarctica, ameninţată de microplasticele care provoacă degradarea mediului (cercetare)

În ecosistemul fragil şi izolat al Antarcticii, cercetătorul columbian Paulo Tigreros îşi aruncă plasa în apele îngheţate...

Antarctica, ameninţată de microplasticele care provoacă degradarea mediului (cercetare)