-

Fosile ale reptilei zburătoare uriaşe, mai mari decât un avion, descoperite în România

Primele rămăşite ale unei păsări uriaşe care se hrănea cu pui de dinozauri au fost descoperite în regiunea deşertului Gobi din Mongolia. Reptila zburătoare ar fi făcut parte din familia pterozaurilor, un grup de reptile gigantice care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii, conform speciliştilor.

Considerată una dintre cele mai mari zburătoare din istorie, reptila care a dominat văzduhul între Jurassic şi Perioada Cretacică, pânăa în urmă cu 65 de milioane de ani avea dimensiuni impresionante. Deschiderea aripilor sale măsura 10 metri, ceea ce înseamnă că pasărea gigant era mai mare decât un avion. ''Este vorba de un pterozaur şi am fost uimit de dimensiunea sa,'' a declarat dr. Takanobu Tsuihiji, din cadrul Universităţii din Tokyo.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că reptilele zburătoare, ajutate de aerul cald şi de curenţii de aer, puteau zbura pe distanţe foarte mari, chiar şi de la un continent la altul. Însă eforturile acestora de a se înălţa în aer cereau multă energie, ceea ce înseamnă că la fiecare călătorie, ce putea însuma chiar şi 16.000 de kilometri, giganţii ardeau 72 de kilograme de grăsime, după calculele cercetătorilor.

Rezultatele unor studii recente au indicat faptul că pterozaurii aveau parte de o frânare mai mare decât se credea, confirmând teoria care sugera că aceste animale, în realitate, zburau încet.

Se pare că pterozaurii nu au ocolit nici văzduhul României. Existenţa unor astfel de reptile zburătoare gigant pe teritoriul actual al ţării noastre este confirmată de oamenii de ştiinţă. Aceştia susţin că au descoperit în România oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din perioada dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani şi care avea o anvergură a aripilor de aproape 3 metri.

Fragmentele de schelet ale acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite la Sebeş-Glod în Bazinul Transilvaniei, care este faimos pentru varietatea bogată de fosile din Cretacicul Târziu, printre care se numără cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, ţestoase şi dinozauri ca sauropodul pitic Magyarosaurus Dacus.

Cercetătorii au botezat noua reptilă Eurazhdarcho Langendorfensis şi susţin că aceasta a aparţinut unui grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Articole înrudite