-

Specie nouă în fauna României, un crustaceu de doi milimetri

Specialiștii de la Societatea Ornitologică Română au făcut „cea mai mare mică descoperire” din fauna României.

În Lacurile Fălticeni din județul Suceava avem o specie nouă de crustaceu microscopic, una care nici măcar nu are denumire populară.

Micro-crustaceele sunt extrem de importante pentru pești, dat fiind faptul că vorbim despre rudele celebrilor „purici de baltă”, mâncare achiziționată de la magazinele de acvaristică pentru peștii ornamentali. Copepodele sunt crustacee microscopice care se dezvoltă cu precădere în planctonul habitatelor acvatice stătătoare sau încet curgătoare.

Pe teren

Biologul Éva Váncsa a prelevat probe din lacurile de la Fălticeni pentru a studia nevertebratele acvatice din lacuri, ca activitate din cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.

„Campania de prelevare de probe de la Fălticeni a avut loc în luna noiembrie din 2018. Atunci am colectat probe de nevertebrate acvatice pe toate luciurile de apă din proiect, pentru că nu lucrăm doar la Fălticeni, ci și la Călărași, Techirghiol sau Gura Ialomiței. Am folosit o unealtă specială de recoltare a organismelor atașate de substrat, numite organisme bentonice. Acestea nu sunt importante doar pentru pești, ci sunt o resursă de hrană și pentru păsări. Când ne referim la nevertebratele acvatice discutăm și despre insecte care au și o dezvoltare acvatică și una aeriană. Exemplul cel mai bun este libelula, care este sursă de hrană pentru mai multe specii de păsări”, a spus biologul Éva Váncsa.

La microscop

Spre deosebire de colegii ornitologi care își desfășoară munca pe teren, cu binoclul la ochi, modul de lucru pentru analiza acestor comunități de organisme implică studiul în laborator la microscop, după prelevarea din teren. Pentru început se face trierea – adică se identifică separat grupele de organisme, după care se fac analize și mai detaliate pentru fiecare grup în parte.

După ce Éva a făcut această prelucrare în laborator, a apelat la un alt expert din proiect, Karina Battes, pentru a studia în amănunt copepodele prinse cu fileul. Copepodele trăiesc în masa apei, nu în sedimentele bazinelor acvatice. Deși sunt foarte importante pentru lacuri, bălți, mlaștini, râuri mari sau alte ecosisteme cu apă încet-curgătoare, copepodele sunt de cele mai multe ori ignorate, din două motive. În primul rând sunt foarte mici, cele mai multe specii au o lungime a corpului cuprinsă între jumătate de milimetru și un milimetru. În al doilea rând, Directiva Cadru Apă (legea europeană de monitorizare a calității apelor de suprafață din Uniunea Europeană) nu le include în analize.

„Éva mi-a dat prima dată câteva tuburi cu copepode colectate în noiembrie 2018. Mă așteptam să găsesc specii de copepode comune, cu distribuții largi și nepretențioase la condițiile de mediu. Am identificat câțiva zeci de indivizi din astfel de specii, când am dat peste doi masculi la care nu recunoșteam caracterele de identificare. După ore întregi de căutări, am reușit să identific specia și, când am ajuns la Sinodiaptomus sarsi, mărturisesc că a fost o surpriză totală. Nu doar specia, dar și genul sunt noi pentru fauna de copepode calanoide a României, care număra înainte de această descoperire 24 de specii”, a povestit Karina Battes.

Confirmare și viitor

Cei doi biologi și-au reluat căutările în următoarea campanie de teren, și în iunie 2019 au luat noi probe din apa de la Fălticeni. Au găsit nu zeci, ci sute de indivizi de Sinodiaptomus sarsi!

Acest micro-crustaceu, o specie nativă în estul Asiei, și-a extins treptat arealul de distribuție, din estul Chinei și sud-estul Rusiei înspre vest până în Turcia și Caucaz. Prima citare din Europa (zona la vest de Marea Neagră) a fost făcută în Ucraina, în august 2014. Spre deosebire de cazul din Ucraina, unde au fost găsite câteva exemplare, în Lacurile Fălticeni au fost identificați sute de indivizi, atît adulți cât și juvenili, ceea ce indică o populație stabilă, autosustenabilă.

Spre deosebire de restul viețuitoarelor pe care le studiază biologii (mamifere, păsări, insecte) la copepode nu există denumiri populare. Pentru că sunt microscopice, nimeni nu s-a ocupat cu numirea lor.

„Potențialul invaziv al acestei specii nu trebuie trecut cu vederea, de aceea viitoarele teme de cercetare va trebui să includă elucidarea rutelor de migrație, identificarea vectorilor de migrație și studierea potențialului invaziv în ecosisteme acvatice”, a mai spus Karina Battes.

Sursa: rador.ro

Foto: pixabay.com

Articole înrudite