-

Top 10 cele mai frumoase mănăstiri din România (GALERIE FOTO)

Mănăstirile noastre, marcate de istorie, păstrează peste veacuri dovezile spiritualității românești, din cele mai vechi timpuri, până în prezent. Sutele de lăcașuri de cult din țara noastră, de la cele din lemn la bisericile fortificate, poartă în inima lor pecetea culturii noastre religioase.

Întodeauna îngrijite, cu grădini colorate și înmiresmate, din care răzbate o liniște parcă ireală, mănăstirile din România sunt adevărate nestemate ale neamului, ce adună anual milioane de vizitatori, fiind considerate cele mai importante obiective turistice din ţara noastră.

Fiecare dintre acestea este unică în felul ei prin frumusețe și istoric, de aceea o clasificare a mănăstirilor este o sarcină dificilă. Noi încercăm să vă prezentăm un top al celor mai frumoase dintre ele, cu riscul de a fi, poate, subiectivi:

1. Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ este una dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate mănăstiri din România, unică în lume datorită culorii în care a fost pictată. Construită în anul 1488, Mănăstirea Voroneţ este considerată cea mai valoroasă ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost pictată cu celebrul pigment „albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă biserica Mănăstirii Voroneţ, monument UNESCO din 1993, a avut parte de o istorie zbuciumată. Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. La Mănăstirea Voroneţ şi-a petrecut Daniil Sihastrul ultimii de 26 de ani din viaţă, fiind îngropat în biserica Mănăstirii Voroneţ în anul 1496.

Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru, aşa-numitul „albastru de Voroneţ”, ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni.

2. Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop se numără printre cele mai iubite locuri de pelerinaj din România. Zeci de mii de oameni vin săptămânal aici, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării. Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele Arsenie Boca.

3. Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este cel mai important lăcaş de cult ridicat de domnitorul moldovean Ştefan cel Mare, fiind concepută pentru a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. Turnul Tezaurului este singura clădire a mănăstirii care a rămas neschimbată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află Turnul Clopotniţei şi Turnul lui Eminescu, nume date clădirii în care, în anul 1871, cel mai mare poet român a înnoptat mai multe nopţi. Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc.

4. Mănăstirea Curtea de Argeş

Ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş a început în 1514, din dorinţa lui Neagoe Basarab de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn, iar contribuţia legendarului meşter Manole la ridicarea construcţiei e ancorată în istorie. Mănăstirea Curtea de Argeş rol de necropolă a familiei regale din România.

În apropierea Mănăstirii se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Legenda spune ca Manole şi-ar fi zidit soţia în unul dintre zidurile Mănăstirii, pentru a putea finaliza impresionanta construcţie.

5. Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân este una dintre cele mai vechi mânăstiri din ţară. Sfinţită în anul 1388, biserica s-a numărat printre lăcaşele care a primit nenumărate donaţii de la conducătorii Ţării Româneşti. În biserică îşi dorm somnul de veci domnitorul Mircea cel Bătrân şi Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Timp de 14 ani, în perioada 1879 -1893, Mânăstirea Cozia a fost transformată în închisoare. Ulterior, aici a fost amenajat un spital şi chiar un grajd de cai în timpul Primului Război Mondial.

6. Mănăstirea Mraconia

Mănăstirea Mraconia este bijuteria de la Cazanele Dunării, care stă, parcă, de pază, ancorată bine sub apele învolburate ale fluviului. Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I a făcut ca în 1967 vechiul aşezământ să fie demolat, ruinele sale fiind inundate cu timpul de ape. În anul 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995 se reînfiinţează vatra monahală.

În apropiere sunt "Cazanele", fără îndoială cea mai frumoasă şi mai fermecătoare porţiune a Dunării.

7. Mănăstirea Râmeț, județul Alba

Biserica veche, considerată grădina raiului din Apuseni, are mai multe straturi de pictură: primul strat datează din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate, după pigmenții din pictură, de catre pictorul C. Boambes, între anii 1987-1988. Al treilea strat se află pe arcada dintre naos și pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea datează din anul 1450, al cincilea – din anul 1600, al șaselea – din 1741 și al șaptelea – din anul 1809.

8. Mănăstirea Peştera Ialomiţei

Lăcașul de cult este situat în Masivul Bucegi, fiind una dintre cele mai spectaculoase destinaţii turistice din România. La intrarea în Peştera Ialomiţei există un cimitir al călugărilor, vechi de sute de ani, care se crede că primeşte energie nepământeană, fiind mereu cald. Peştera este situată la aproape 1.700 de metri altitudine, într-o zonă abruptă, spectaculoasă, şi poartă hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Biserica a fost sfințită în 1911, iar în anul 1961 a fost distrusă într-un incendiu, fiind ulterior restaurată. În 1994 s-a început construcția unei noi biserici, tot la intrarea în peşteră, lucrările fiind finalizate doi ani mai târziu.

9. Mănăstirea Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna este cea mai strâmtă biserică din lume.

În interiorul Mănăstirii Dragomirna din judeţul Suceava se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh, considerată ca fiind cea mai înaltă şi cea mai strâmtă biserică ridicată vreodată. Lăcaşul de cult este construit în formă de navă şi are o lungime de 35 de metri, o lăţime de circa 9,5 metri şi o înălţime de aproape 42 de metri. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1602 în satul Mitocu Dragomirnei de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Complexul mănăstiresc este format din Biserica Pogorârea Sfântului Duh, Paraclisul Sfântul Nicolae, Egumenia, Trapeza şi Zidul de incintă.

10. Mănăstirea Bârsana

Considerată o ” icoană a sufletului creștin ortodox maramureşean”, mănăstirea Bârsana fascinează prin arhitectură, fiind cea mai înaltă construcţie de lemn din lume la vremea ridicării ei, având 57 de metri. A fost reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 – 1740, când s-a desfiinţat oficial. A fost construită în anul 1720 pe locul numit "Podurile Mănăstirii" iar în 1806, mutată pe dealul Jbar, unde se află şi în prezent. 

În 1999, manastirea Bârsana a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Sursa foto: pixabay.com

Articole înrudite