România turistică: Intre potențial uriaș și pași mici
Natura este mai mult decât generoasă cu țara noastră, care beneficiază de resurse uriașe pentru a-și dezvolta un turism sănătos, divers și sustenabil. Vorbim de agroturism, turism balnear, religios sau cultural alternative reale pentru o vacanță care nu înseamnă doar plajă și relaxare pasivă.
Articol de Ramona Alexandrescu, 17 Iulie 2025, 14:39
Despre direcțiile în care se îndreaptă turismul românesc, despre oportunități și provocări, am discutat cu Traian Bădulescu, consultant în turism, invitatul realizatoarei Violeta Anghel în cadrul emisiunii Viața la Țară.
„Românii au așteptări din ce în ce mai mari când vine vorba de vacanță. Caută raportul corect calitate-preț, pentru că, în ultimele două decenii, au călătorit mult în afara țării. Trei etape importante ne-au deschis apetitul pentru turism extern: eliminarea vizelor Schengen în 2001, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și, mai recent, accesul în spațiul Schengen aerian și maritim”, spune Traian Bădulescu.
Deschiderea granițelor a facilitat călătoriile, iar destinații precum Grecia, Bulgaria sau Ungaria au devenit foarte accesibile.
„Vorbim și de un efect psihologic nu mai avem granițe și atunci e firesc să circulăm mai ușor. Dar, tocmai de aceea, ar trebui să ne promovăm și noi mai bine propriile zone turistice și să atragem turiști din țările vecine.”
Consultantul crede că România ar putea concura ușor pe segmentul turismului balnear.
„Avem peste o sută de stațiuni balneare de la Băile Felix și Herculane, la Covasna, Căciulata, Borsec, Vatra Dornei sau Techirghiol. Și pe litoral există centre cu profil balnear. România are o treime din resursele de ape minerale și termale ale Europei. Aici chiar putem deveni lideri.”
Un alt exemplu de potențial nevalorificat: Praid.
„Ce s-a întâmplat acolo e o tragedie. Ar fi trebuit refăcută salina sau înlocuită cu un proiect similar. E păcat că s-a lăsat liniștea peste acest subiect, mai ales că zona are multe pensiuni și o gastronomie excepțională.”
„Tinerii și cei activi profesional aleg din ce în ce mai des stațiuni balneare pentru refacere, nu neapărat pentru tratamente. Este un trend internațional. La noi s-au dezvoltat foarte mult și centrele de tip wellness & spa cu hoteluri moderne, de 3 și 4 stele, renovate sau construite recent. Acestea pot deveni o alternativă excelentă pentru cei care doresc vacanțe în zone mai răcoroase, în apropierea munților.”
Stațiunile balneoclimaterice sunt poziționate în zone de deal sau de munte, ceea ce le face și mai atractive în sezonul cald.
„Turismul rural românesc este în top 10 în Europa și a fost chiar în top 5. Avem între 6.000 și 7.000 de pensiuni agroturistice, de la Maramureș și Bucovina, până în Țara Moților, Bran, Moeciu, Clisura Dunării sau Oltenia de sub munte. Dâmbovița, de exemplu, e un județ în plină ascensiune turistică. Localități precum Pietroșița încep să atragă turiști, datorită aerului curat și peisajelor naturale.”
Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC), activă de peste 30 de ani, a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestui segment.
„În pandemie, turiștii au descoperit din nou turismul rural. Mulți au preferat să petreacă o săptămână întreagă la o pensiune, nu doar weekendul. Obiceiul s-a păstrat, iar structurile de cazare de calitate au început să se bucure de o rată mai mare de revenire”, afirmă Bădulescu.
Tot în acea perioadă, agențiile de turism au câștigat încrederea clienților. „Au fost alături de turiști, au reprogramat călătorii, au comunicat constant. A contat enorm.”
Există în România circuite culturale bine organizate, nu doar pentru turiștii străini, ci și pentru români: traseul cetăților dacice, circuitele săsești, turismul viticol sau gastronomic, plimbările prin Delta Dunării și satele Dobrogei.
„Vacanțele devin o oportunitate de a redescoperi satul românesc și bogățiile lui, tradiții, peisaje, gastronomie.”
„România ar putea primi 7-8 milioane de turiști străini pe an. Anul trecut am avut 2,4 milioane. E o creștere, dar de la un nivel mic. În 2019, înainte de pandemie, atinsesem aproape 3 milioane. Avem nevoie de o strategie serioasă de promovare externă, de un buget consistent și, poate, de o autoritate națională de turism autonomă”, afirmă Traian Bădulescu.
Românii au început să călătorească mult și în afara țării în special în Grecia, Bulgaria, Ungaria dar încă aleg și destinații interne.
„Avem produse turistice solide. Avem natură, tradiții, oameni. Avem expertiză. Ne trebuie doar viziune și coerență. Și mai ales, curajul de a crede în ceea ce avem aici, acasă”, a mai spus consultantul în turism Traian Bădulescu.
