-

Totul pentru reducerea poluării cu nitrați și nitriți! Încă 12 UAT-uri vor avea platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd

Comuna Parva din județul Bistrița-Năsăud se regăsește pe lista localităților beneficiare a unei finanțări pentru amenajarea unei platforme comunale, unde să se depoziteze gunoiul de grajd.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor anunță că vor demara lucrările la încă 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd și o stație de compostare, pe lângă cele 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și cele 27 actualmente în construcție.

Cele 12 localități beneficiare ale acestei tranșe de finanțare sunt: Parva - județul Bistrița Năsăud, Unguraș - județul Cluj, Colibași - județul Giurgiu, Șotânga - județul Dâmbovița, Valea Mărului - județul Galați, Vetrișoaia - județul Vaslui, Saraiu - județul Constanța, Tîrgușor - județul Constanța, Dobrosloveni - județul Olt, Vadu Pașii - județul Buzău, Gogoșari - județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani - județul Iași, pentru stația de compostare.

Investițiile sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială.

Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României.

Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor.

Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă.

Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.

Stația de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), pentru a putea fi folosit ca îngrășământ organic de bună calitate.

Prin acest sistem, pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.

Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de cca. 21.370 tone.

Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare. Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aprox. 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aprox. 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea și monitorizate de către MMAP.

Bugetul de investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane Euro.

Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole.

Proiectul este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd.

Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 80 de comunități locale.

Sursa: Viorel Grosu

Foto: pixabay

Articole înrudite