Producția de cartofi din România în 2024. Provocări, scăderi drastice și soluții pentru redresare
Toamna, în mod tradițional, este asociată cu recoltele bogate și cu bucuria de a aduna roadele muncii de peste an.
Articol de Ramona Alexandrescu, 24 Octombrie 2024, 11:47
Totuși, anul 2024 a fost unul extrem de dificil pentru legumicultorii români, în special pentru cei care cultivă cartofi, o cultură importantă în România. În cadrul emisiunii „Viața la țară”, inginerul Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale a Cartofului din România, invitatul realizatoarei Tatiana Mircea, a discutat în detaliu despre problemele cu care se confruntă această industrie și soluțiile care ar putea salva producția de cartofi în țară.
Anul 2024 a adus una dintre cele mai mici producții de cartofi din ultimele decenii. Inginerul Cleonic Sucaciu a explicat că recolta acestui an reprezintă mai puțin de 50% din cea din 2023, care, la rândul ei, nu a fost una record.
Principala cauză a acestei scăderi drastice este seceta severă din 2024, în special din timpul primăverii, care a dus la un stres termic și hidric foarte puternic pentru cultura de cartofi. Fără suficiente precipitații și fără sisteme eficiente de irigații, culturile nu au avut șanse să se dezvolte corespunzător.
Această situație agravează o tendință de lungă durată de scădere a suprafețelor cultivate cu cartofi în România.
După 1990, aceste suprafețe au scăzut constant, astfel că, în prezent, România mai are doar aproximativ 30.000 de hectare dedicate acestei culturi.
Spre comparație, în anii de vârf ai producției, România cultiva cartofi pe 330.000 de hectare, ceea ce asigura integral necesarul intern de consum.
Astăzi, producția internă nu mai poate acoperi cererea, iar România se bazează tot mai mult pe importuri.
Unul dintre principalele motive pentru această scădere drastică este lipsa stimulentelor financiare pentru fermieri.
Prețurile mici oferite pe piață nu încurajează producătorii să continue să cultive cartofi, aceștia alegând alte culturi mai profitabile sau renunțând complet la agricultură.
O altă problemă majoră este îmbătrânirea fermierilor și lipsa unei noi generații care să preia afacerile agricole.
Agricultura românească suferă de o lipsă de educație și de formare specifică pentru cultura de cartofi, care este una tehnică și dificilă, necesitând cunoștințe și resurse avansate.
Inginerul Sucaciu a subliniat, de asemenea, faptul că sprijinul financiar existent, precum ajutorul de minimis de 200 de euro pe hectar pentru cartofi, deși binevenit, este insuficient.
Acesta este disponibil doar pe o perioadă de trei ani și nu asigură o predictibilitate pe termen lung pentru fermieri, în special pentru cei care consumă acest ajutor într-un singur an.
În contextul scăderii producției naționale, România se confruntă cu o creștere a dependenței de importuri pentru a asigura necesarul de cartofi.
Majoritatea cartofilor consumați de români provin acum din comerțul intra-comunitar și, în unele cazuri, din afara Uniunii Europene. Acest lucru nu doar că afectează economia națională, dar și siguranța alimentară a românilor, întrucât producția locală nu mai poate asigura stabilitatea pieței.
Pentru a evita dispariția acestei culturi din România, inginerul Cleonic Sucaciu propune două soluții principale: investiții în sisteme de irigații și sprijin pentru infrastructura de depozitare și procesare.
Cartoful este o cultură care necesită o cantitate mare de apă pentru a se dezvolta optim. În zonele unde se cultivă cartofi cum ar fi Covasna, Harghita, Neamț, Brașov, Sălaj, Cluj și Sibiu.
Irigațiile sunt fie inexistente, fie insuficiente. Fără un sistem de irigații bine pus la punct, producția de cartofi nu va putea crește, mai ales în contextul schimbărilor climatice care generează veri tot mai secetoase și călduroase.
Temperaturile ridicate din timpul verii, dar și din perioada de recoltare, duc la pierderi masive de producție, dacă cartofii nu sunt depozitați corespunzător.
Este necesară crearea unor depozite cu atmosferă controlată, care să păstreze cartofii pe o perioadă mai lungă, atât pentru consumul în timpul sezonului rece, cât și pentru perioadele calde.
De asemenea, sunt necesare linii de procesare și ambalare, care să crească valoarea adăugată a produsului și să permită fermierilor să își vândă mai eficient marfa.
Producția de cartofi din România se află într-o situație critică în 2024, afectată de scăderea suprafețelor cultivate, de condițiile meteo nefavorabile și de lipsa stimulentelor financiare și a infrastructurii necesare.
Fără măsuri urgente, precum investiții în irigații și depozitare, România riscă să devină tot mai dependentă de importuri pentru această cultură esențială.
Speranța rămâne ca autoritățile să acționeze rapid, în beneficiul fermierilor și al consumatorilor români, pentru a asigura continuitatea acestei tradiții agricole importante.