Banca Mondială sprijină agricultura inteligentă din punct de vedere climatic

Schimbările climatice și insecuritatea alimentară și nutrițională reprezintă două dintre cele mai mari provocări în materie de dezvoltare ale timpurilor noastre. Cu toate acestea, un sistem alimentar mai durabil poate nu numai să vindece planeta, ci și să asigure securitatea alimentară pentru toți.

În prezent, sistemul agroalimentar mondial emite o treime din totalul emisiilor. Se estimează că cererea globală de alimente va crește pentru a hrăni o populație globală de 9,7 miliarde de persoane până în 2050. În mod tradițional, creșterea producției alimentare a fost legată de extinderea agriculturii și de utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a resurselor. Acest lucru creează un cerc vicios, ducând la o creștere a emisiilor.

Sistemele alimentare sunt principala sursă de emisii de metan și de pierdere a biodiversității și utilizează aproximativ 70% din apa dulce. Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emițător din lume. Între timp, emisiile provenite din agricultură sunt în creștere în țările în curs de dezvoltare - o tendință îngrijorătoare care trebuie inversată.

Fără acțiuni semnificative de atenuare a schimbărilor climatice în sectorul agroalimentar, obiectivele Acordului de la Paris nu pot fi atinse. Agricultura este principala cauză a defrișărilor, amenințând ecosisteme virgine precum Amazonul și Bazinul Congo. Dacă nu se iau măsuri, emisiile din sistemele alimentare vor crește și mai mult, odată cu creșterea producției de alimente.

Realizarea triplei victorii a CSA

Prin urmare, sistemul agroalimentar mondial trebuie să fie performant pe mai multe fronturi. Trebuie să hrănească lumea, să se adapteze la schimbările climatice și să își reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră. Ca răspuns la aceste provocări, conceptul de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic (CSA) a apărut ca o abordare holistică pentru a pune capăt securității alimentare și a promova dezvoltarea durabilă, abordând în același timp problemele legate de schimbările climatice.

ASC este un set de practici și tehnologii agricole care, în același timp, stimulează productivitatea, sporesc reziliența și reduc emisiile de gaze cu efect de seră. Deși se bazează pe cunoștințele, tehnologiile și principiile de durabilitate existente în domeniul agriculturii, ASC este diferită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, se concentrează în mod explicit pe abordarea schimbărilor climatice în sistemul agroalimentar. În al doilea rând, CSA ia în considerare în mod sistematic sinergiile și compromisurile care există între productivitate, adaptare și atenuare. În al treilea rând, ASC cuprinde o serie de practici și tehnologii care sunt adaptate condițiilor agroecologice și contextelor socioeconomice specifice, inclusiv adoptarea de soiuri de culturi rezistente la schimbările climatice, tehnici de agricultură conservativă, agroforestare, agricultură de precizie, strategii de gestionare a apei și gestionarea îmbunătățită a animalelor. Prin punerea în aplicare a acestor practici, se pot obține rezultate triplu câștigătoare:

1. 1. Creșterea productivității: Producerea de alimente mai multe și de o calitate mai bună, fără a supune resursele naturale unei presiuni suplimentare, pentru a îmbunătăți securitatea nutrițională și a crește veniturile, în special pentru 75 % din populația săracă a lumii, care trăiește în zonele rurale și se bazează în principal pe agricultură pentru mijloacele lor de trai.

2. Consolidarea rezilienței: Reducerea vulnerabilității la secetă, dăunători, boli și alte riscuri și șocuri legate de climă; și îmbunătățirea capacității de adaptare și creștere în fața stresurilor pe termen lung, cum ar fi variabilitatea sezonieră crescută și tiparele meteorologice mai neregulate.

3. Reducerea emisiilor: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale sistemului alimentar, evitarea despăduririlor cauzate de extinderea terenurilor cultivate și creșterea sechestrării carbonului de către plante și soluri.

În cele din urmă, finanțarea pentru ASC trebuie să crească pentru a alinia finanțarea disponibilă cu relevanța sectorului. Deși generează o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, sistemele agroalimentare beneficiază de 4% din finanțarea pentru climă, dintre care doar o cincime este destinată micilor fermieri. Fluxurile financiare actuale trebuie să fie realiniate pentru a sprijini o transformare durabilă a sistemului agroalimentar.

Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic și Grupul Băncii Mondiale

Banca Mondială și-a sporit semnificativ angajamentul și investițiile în agricultura inteligentă din punct de vedere climatic (CSA). În Planul său de acțiune privind schimbările climatice (2021- 2025), Banca Mondială a identificat agricultura, alimentația, apa și terenurile ca fiind una dintre cele cinci tranziții-cheie necesare pentru abordarea Acordului de la Paris. De la adoptarea Acordului de la Paris, Banca Mondială a crescut finanțarea pentru CSA de opt ori, la aproape 3 miliarde de dolari anual.

Începând cu iulie 2023, toate operațiunile noi ale Băncii Mondiale trebuie să fie aliniate la obiectivele Acordului de la Paris, ceea ce înseamnă că CSA se află în centrul tuturor operațiunilor noi ale Băncii Mondiale în domeniul agriculturii și alimentației. În acest scop, Banca Mondială a pregătit o notă sectorială privind alinierea la Paris a operațiunilor sale în domeniul agriculturii și alimentației. În plus, toate proiectele sunt analizate din punct de vedere al riscurilor climatice și de dezastre. Indicatorii privind schimbările climatice sunt utilizați pentru a măsura realizările și rezultatele, iar contabilizarea gazelor cu efect de seră ale proiectelor este efectuată înainte de aprobare. Aceste acțiuni vor ajuta țările cliente să își pună în aplicare contribuțiile stabilite la nivel național (NDC) în sectorul agricol și vor contribui la realizarea de progrese în ceea ce privește Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG) pentru combaterea schimbărilor climatice, combaterea sărăciei și eradicarea foametei.

Banca Mondială colaborează strategic cu țările, sprijinindu-le să sporească productivitatea, să îmbunătățească reziliența și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Banca Mondială utilizează următoarele instrumente, diagnostice și alte analize pentru a ajuta țările în tranziția către agricultura durabilă.

Rapoartele de țară privind clima și dezvoltarea (CCDR), noile diagnostice de bază, ajută țările să prioritizeze acțiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pot stimula adaptarea, atingând în același timp obiective de dezvoltare mai ample. CCDR identifică impactul climei asupra sistemelor agroalimentare ale țărilor, cum ar fi reducerea randamentelor și creșterea prețurilor la alimente, și prezintă o varietate de opțiuni tehnologice specifice fiecărei țări, precum și reforme politice în cadrul CSA.

Profilurile de țară privind agricultura inteligentă din punct de vedere climatic (CSA), elaborate de Banca Mondială și de parteneri, oferă o imagine de ansamblu a provocărilor agricole din țările din întreaga lume și a modului în care CSA le poate ajuta să se adapteze la schimbările climatice și să le atenueze. Acestea acoperă lacunele în materie de cunoștințe prin clarificarea terminologiei CSA, a componentelor, a aspectelor relevante și a modului de contextualizare a acestora în condițiile diferitelor țări.

Planurile de investiții în agricultura inteligentă din punct de vedere climatic (CSAIP), elaborate pentru un subset de țări cliente, vizează integrarea ASC în politicile agricole naționale și identificarea oportunităților de investiții în ASC. Banca Mondială oferă asistență tehnică și sprijin financiar pentru a ajuta țările să elaboreze și să pună în aplicare CSAIP-uri. Aceste planuri prioritizează investițiile în infrastructura rezistentă la schimbările climatice, consolidarea capacităților și schimbul de cunoștințe pentru a promova practicile agricole durabile. Există sau sunt în curs de elaborare CSAIP-uri pentru Bangladesh, Belize, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Camerun, Republica Congo, Etiopia, Ghana, Irak, Iordania, Kenya, Lesotho, Madagascar, Mali, Maroc, Nepal, Senegal, Zambia și Zimbabwe.

Banca Mondială sprijină, de asemenea, programe de cercetare, cum ar fi cele ale CGIAR, care dezvoltă și sprijină tehnologii și metode de gestionare inteligente din punct de vedere climatic, sisteme de avertizare timpurie, asigurarea riscurilor și alte inovații care promovează reziliența și combat schimbările climatice."

Consolidarea rezilienței și a securității alimentare și nutriționale, concomitent cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

De exemplu, sprijinul acordat de Bancă pentru CSA face diferența în întreaga lume:

Un nou împrumut în valoare de 345 de milioane de dolari SUA pentru Programul de revitalizare rurală și agricolă ecologică a Chinei pentru rezultate va sprijini agenda Chinei privind bunurile publice globale prin promovarea ecologizării agriculturii și dezvoltării rurale în provinciile Hubei și Hunan din China centrală. Programul va reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din culturile agricole și din creșterea animalelor, va crește sechestrarea carbonului în terenurile agricole și va îmbunătăți protecția și refacerea biodiversității în ecosistemele agricole, consolidând în același timp capacitatea instituțională a autorităților locale de a integra obiectivele de mediu și de decarbonizare în planurile și investițiile guvernamentale de revitalizare rurală. Finanțarea Băncii Mondiale va completa un angajament de 4,1 miliarde USD din partea Guvernului Chinei (GoC).

Proiectul FSRP Food Systems Resilience Program for Eastern and Southern Africa (Faza 3) în Kenya, Comore, Malawi, Somalia, în valoare de 621 de milioane de dolari SUA, are ca obiectiv creșterea rezilienței sistemelor alimentare și pregătirea beneficiarilor pentru insecuritatea alimentară. Proiectul are șase componente, inclusiv construirea unei capacități de producție agricolă rezilientă pentru a consolida productivitatea și reziliența producției alimentare interne la șocuri și factori de stres, prin sprijinirea dezvoltării și adoptării de inputuri și servicii agricole îmbunătățite și de tehnologii agricole inteligente din punct de vedere climatic și sensibile la gen în sectoarele culturilor, creșterii animalelor și pescuitului.

Un credit în valoare de 200 de milioane USD pentru Proiectul de transformare a agriculturii rezistente și incluzive din Punjab (PRIAT) va ajuta Pakistanul să îmbunătățească accesul la apa agricolă și productivitatea acesteia, precum și veniturile agricultorilor sprijiniți de proiect. PRIAT va reduce în mod semnificativ diferențele în ceea ce privește disponibilitatea apei între utilizatorii principali, intermediari și finali ai cursurilor de apă, va crește producția agricolă pe unitate de apă utilizată la nivel de fermă pentru culturile selectate, va crește ponderea suprafeței cultivate cu culturi de mare valoare și va crește veniturile agricole ale gospodăriilor care participă la activitățile proiectului, producând beneficii secundare importante de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora.

Programul ARDI (Agriculture Resilience, Value Chain Development and Innovation), în valoare de 125 milioane USD, va juca un rol esențial în consolidarea sectorului agroalimentar iordanian în tranziție. Programul sprijină Planul național pentru agricultură durabilă al Iordaniei și urmărește să sporească rezistența la schimbările climatice, competitivitatea și incluziunea sectorului agroalimentar. În următorii cinci ani, acesta va sprijini 30 000 de gospodării agricole în adoptarea unor practici agricole inteligente din punct de vedere climatic și eficiente din punct de vedere al utilizării apei, va oferi formare în funcție de nevoi, va crea aproximativ 12 000 de oportunități de angajare și va promova lanțul valoric și promovarea exporturilor prin intermediul unor diagnostice de piață avansate. Un accent deosebit va fi pus pe consolidarea participării femeilor, tinerilor și refugiaților.