Protejarea lanțului de aprovizionare cu alimente al UE împotriva crizelor: publicarea unui nou set de recomandări

Mecanismul european de pregătire și răspuns în caz de criză în domeniul securității alimentare ( EFSCM) pentru a atenua riscurile și vulnerabilitățile care pun în pericol lanțurile de aprovizionare cu alimente. Publicația de astăzi stabilește un cadru general de măsuri și acțiuni preventive care trebuie luate, comun tuturor membrilor și observatorilor. Deoarece securitatea alimentară este o piatră de temelie a suveranității alimentare, a autonomiei strategice deschise și a rezilienței economice, aceste recomandări contribuie în mod direct la viitorul raport privind gradul de pregătire civilă și de apărare al Europei pregătit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö.

Lanțul de aprovizionare cu alimente al UE și-a dovedit reziliența și eficiența în primele săptămâni ale COVID în 2020 și în perturbările comerciale care au urmat agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei la începutul anului 2022. Cetățenii UE pot avea acces în orice moment la o ofertă suficientă și variată de alimente sigure, nutritive, accesibile și durabile. Cu toate acestea, această situație și activitatea tuturor actorilor de-a lungul lanțului nu pot fi luate de bune. Mai multe riscuri și vulnerabilități ar putea amenința stabilitatea de care beneficiem în prezent.

Un raport publicat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) în noiembrie 2023 a identificat 28 de categorii de risc (biofizic și de mediu, economic și de piață, socio-cultural și demografic, geopolitic și instituțional, performanța lanțului de aprovizionare, informații și tehnologie) și nouă factori principali de vulnerabilitate. Un subgrup EFSCM a lucrat de la sfârșitul anului 2023 până în prezent pentru a elabora proiecte de recomandări pentru atenuarea riscurilor pe baza concluziilor prezentate de JRC.

Obiectivul a fost de a conveni asupra unui set general de recomandări care să se potrivească tuturor actorilor din lanț, pregătind terenul pentru posibile analize viitoare, detaliate și individuale, specifice riscurilor. Este de așteptat ca toate autoritățile naționale și părțile interesate să utilizeze sfaturile oferite pentru propria planificare strategică, pregătire și gestionare a crizelor.

Raportul prezintă două principii generale de atenuare a riscurilor, zece măsuri structurale de consolidare a rezilienței pe termen lung a lanțului alimentar și șase sfaturi pentru consolidarea pregătirii împotriva crizelor.

Există o interconexiune puternică între sectorul alimentar și toate celelalte sectoare ale economiei pentru a asigura securitatea alimentară europeană. Capacitatea de a colabora și de a se adapta este esențială pentru abordarea cuprinzătoare a riscurilor. Utilizarea deplină a platformelor existente pentru schimbul de informații critice legate de riscuri și amenințări emergente, cum ar fi, de exemplu, grupul de experți privind EFSCM, tabloul de bord privind aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară și Sistemul de informare al pieței agricole (AMIS) permit un răspuns colectiv la provocări.

Raportul recunoaște că cadrul juridic al UE, inclusiv politica comună în domeniul pescuitului și setul de instrumente al politicii agricole comune, continuă să fie esențial pentru creșterea stabilității și continuității disponibilității alimentelor. Grupul subliniază, de asemenea, necesitatea unor măsuri solide de politică industrială, cum ar fi strategia industrială a UE, pentru a consolida capacitatea de producție de inputuri și tehnologii esențiale în Europa și în țările partenere. Ar trebui prevenite orice restricții și bariere nejustificate pentru a asigura buna funcționare a pieței unice.

Toate părțile relevante ar trebui să identifice în permanență riscurile și să continue să dezvolte strategii pentru pregătirea, atenuarea și gestionarea eficientă a crizelor. Grupul de experți privind Mecanismul european de pregătire și răspuns în caz de criză în domeniul securității alimentare (EFSCM) va continua să se reunească în mod regulat și ori de câte ori este necesar în caz de urgență.

Context

Ca răspuns la creșterea incertitudinii și a provocărilor care amenință sistemele alimentare ale UE, Comisia Europeană a adoptat în noiembrie 2021 un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în perioade de criză. Acesta a subliniat domeniile de îmbunătățire identificate în timpul pandemiei Covid-19, principiile care ar trebui respectate în perioade de criză și crearea unui Mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză privind securitatea alimentară (EFSCM).

Grupul de experți din cadrul EFSCM este compus din autorități naționale din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, active în domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii, politicii sanitare sau siguranței alimentare. Acesta include 14 autorități naționale suplimentare din țări din afara UE (AELS, Balcanii de Vest, micro-state) ale căror lanțuri de aprovizionare cu alimente sunt puternic integrate în cel al UE. 30 de organizații ale părților interesate participă în calitate de membri și 16 participă în calitate de observatori. Acești reprezentanți oferă perspectiva tuturor etapelor lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv cea a furnizorilor de materii prime, a operatorilor de ambalare și de transport.

Comisia convoacă grupul de experți de două ori pe an pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire. Reuniunile sunt, de asemenea, convocate în cazul unor evenimente sau riscuri excepționale, imprevizibile și la scară largă care au potențialul de a amenința aprovizionarea sau securitatea alimentară a UE. Acesta a fost cazul, de exemplu, în martie și mai 2022, pentru a evalua impactul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei asupra securității și aprovizionării cu alimente în UE; în septembrie 2022, pentru a aborda creșterea prețurilor la energie și inflația; și în februarie 2024, pentru a discuta impactul potențial asupra lanțului de aprovizionare al atacurilor rebelilor Houthi în Marea Roșie.

De la crearea sa, EFSCM a lansat tabloul de bord privind aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară, a publicat două rapoarte privind starea securității alimentare în UE, a realizat Studiul privind riscurile și vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare cu alimente din UE și a publicat două seturi anterioare de recomandări privind modalitățile de consolidare a diversității surselor de aprovizionare și privind comunicarea în caz de criză.