Cultivarea tomatelor prin METODELE MASLOV – soluția pentru o recoltă bogată

Este vorba despre metodele Maslov, prin care roșiile produc mult mai mult. În plus, producția se coace într-un timp mult mai scurt decât în mod normal, fără chimicale.

Cel ce a pus pentru prima dată în aplicare această tehnică de cultivare a tomatelor este agronomul rus I.M Maslov. Pornind de la ideea că, pentru a grăbi dezvoltarea și procesul de coacere al plantei, aceasta are nevoie de un sistem puternic de rădăcini, radicular și cât mai ramificat, cultivatorul rus a obținut rezultatul dorit.

Metodele Maslov – soluția ideală pentru un rod bogat:

Metoda 1: răsadul îngropat orizontal

Pentru această metodă trebuie să știți că este obligatoriu ca brazda să fie pregătită din vreme, adică din toamnă, sau dacă nu reușiți măcar în primăvară devreme. În acest fel pământul are timp să se taseze și să încorporeze toate elementele hrănitoare pe care avem grija să le punem. Așadar plantăm răsadul nu vertical cum se face de regulă, ci pe orizontală, culcat, cam 2/3 din lungimea tulpinii.
Moțul trebuie să rămână afară. În continuare îndepărtăm de pe porțiunea îngropată frunzele și acoperim cu pământ, adâncimea de plantare fiind de circa 10-12 cm. Direcția pe care plantăm roșiile este N–S (moțul la N și picioarele la S). În felul acesta, pe măsură ce se dezvoltă, planta va „trage” spre sud, spre lumina se îndreapta și crește pe verticală.
Pe bucata de tulpina îngropată rădăcinile se vor forma foarte repede. Deși e greu de crezut, aceste rădăcini nou formate sunt mai dezvoltate și mai zdravene decât a răsadurilor plantate în mod obișnuit, clasic.

Metoda 2: Marcotarea copililor

A doua metodă este ceva mai simplă decât prima! În acest caz se propune folosirea copililor în formarea unui sistem radicular solid. Cum? Simplu. Primii copili laterali sunt lăsați să crească ceva mai lungi, suficient încât la un moment dat, când sunt suficient de mari, să-i îngropăm lângă planta mamă, de-o parte și de cealaltă, îndepărtându-le în prealabil frunzele de pe porțiunea care vine îngropată. Ca și la prima metodă, moțul rămâne afară.
Copilii astfel adânciți se prind foarte repede și, după cum susține agronomul Maslov, după o luna nici nu mai știi cine este copilul și cine mama, ba mai mult, copiii întrec părinții nu numai ca „statură” ci și ca multitudine de fructe. Un alt beneficiu al acestei metode este că nu există riscul ca plantele să se înghesuie și nici să-și țină umbră, deci nu se stresează reciproc. Specific acestui mod de plantare este faptul că legarea rodului începe de la mică înălțime, altfel spus, planta nu trebuie să crească în înălțime ca să lege rod.
Metoda este adresată chiar și celor care vor să crească această cultură pe suprafețe mari: această metodă nu numai că nu implică costuri suplimentare, dar inovatorul acestei metode notează că recolta pe care o vom culege va fi de 3 pana la 10 ori mai mare decât a celei culese de la plantele crescute în mod tradițional și dă ca exemplu că de la o planta din soiul De-Barao, soi comercial rusesc, foarte productiv, cu fructe mici, ovale, de culoare roșie-brună, grupate în ciorchini, și de la una dintr-un soi obișnuit de seră a cules câte 30 de kg de plantă.