-

Statul român vrea să stimuleze tinerii să devină agricultori

Ceea ce-i mai atrage pe tineri spre agricultură sunt fondurile europene. Majoritatea celor care se apucă de o astfel de activitate au pământ de la părinți ca să dea drumul unei astfel de afaceri. Deși suma maximă accesată prin Programul Tânărul Fermier a ajuns la 50.000 de euro, să dezvolți o mică fermă în România e o întreagă epopee.

A dat sutana pe sapă La cei 36 de ani, Ionel Tonea s-a apucat de cultivat căpșuni, pepeni și fasole în comuna natală Bogata, Călărași. Absolvent de Teologie, Ionel a dat preoția pe profesia de fermier. Nu a pornit de la zero și spune că, în ciuda faptului că e dintr-o localitate cu nume sugestiv, nu urmărește să se îmbogățească din lucratul pămân-tului.

Părinții fac agricultură de subzistență și a avut la îndemână strictul necesar pentru a începe afacerea, mai exact pământul, cinci hectare. A studiat un an de zile piața, cât lucra în București, și a ajuns la concluzia că pentru micii fermieri varianta culturilor de cereale nu este una avanta-joasă.

„Pui grâu sau porumb doar atunci când ai suprafețe mari. Altfel alegi o cultură de nișă. Am stat și am cântărit bine înainte de a mă decide ce să fac. Am ales căpșunile pentru că se vând bine. Suprafața pe care am cultivat căpșuni nu e mare, 24 de arii.

Am scos în primăvara asta 2,5 tone, pe care le-am vândut cu cinci lei kilogramul în angro și la piață. De anul ăsta am mărit suprafața pe care am pus căpșuni până la 6.400 de metri pătraţi. Dar ca să accesez fonduri europene, a trebuit să cultiv pe cinci hectare.

Așa am ajuns să pun și pepeni, și fasole fideluță. În mod normal, închei programul stabilit cu UE, prin care am luat 40.000 de euro, peste trei ani. Dacă îndeplinesc ceea ce m-am angajat în planul de afaceri, la anul primesc și ultima tranșă de 10.000 de euro”, spune Ionel Tonea.

Noi vrem pământ, noua variantă Ionel Tonea se consideră norocos că a avut baza minimă de la care să înceapă. Pământul și 11.000 de euro cu care a înființat culturile. „Vreau mai mult de la viață și consider că producând nu scot sume fabuloase, dar îndea-juns pentru o viață normală.

Am prieteni care ar vrea să-mi urmeze exemplul, dar nu au pământ sau bani să-l cumpere. Din punctul meu de vedere, ăsta este un aspect ce frânează procesul acesta de întoarcere a tinerilor în agricultură. Degeaba dai 40.000-50.000 de euro tânărului femier dacă el nu are cum să obțină punctajul optim să se califice pentru accesarea fondurilor! Iar să fii proprietar este un atu”, consideră acesta.

Micul fermier din Călărași spune că, din punctul său de vedere, agricultura românească este la pământ, dar că potențialul este uriaș. Tânărul din Bogata este de părere că cei care se ocupă de gestionarea acestui domeniu ar trebui să refacă rapid sistemul de irigații, iar în privința subvențiilor, acesta le-ar dori mai consistente pentru susținerea fermierilor care sunt la început.

„Căpșunarii”, doriți acasă

În situația dată, când tinerii care ajung să devină fermieri sunt destul de puțini, una dintre ideile Guvernului a fost să treacă granița pentru a-i convinge pe românii care muncesc afară să vină acasă, să investească în agricultură. Ministrul de resort, Achim Irimescu, spune că i-a venit ideea încă de pe vremea când era la Bruxelles. „Veneau la mine diverse persoane, români, care s-ar fi întors acasă, în agri-cultură, dar nu știau exact de ce să se apuce. Mă consultau. Așa că acum am rezumat infor-mația din PNDR, mai ales pe Tânărul Fermier, într-o broșură și, împreună cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, demarăm acțiuni de racolare a tinerilor de afară. Vrem să-i facem să înțeleagă că sunt oportunități și aici, în țară.”

Reprezentanţii Departamen-tului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni au precizat pentru Jurnalul Nați-onal că MADR urmează s ă desemneze unul sau doi experți care să meargă în cadrul comunităților de români și să prezinte oportunitățile și modalitățile de accesare a fondurilor europene în agri-cultură. Astfel, au fost progra-mate câte trei întâlniri în Italia (Roma, Torino, Milano) și Spania (Madrid, Oviedo și Rociana del Contado) și câte una în Irlanda (Dublin) și Marea Britanie (Londra). Aproape 3.000 de tineri fermieri s-au arătat interesați în 2015 să acceseze fonduri europene prin măsura 6.1. Mai puțin de jumătate dintre ei au îndeplinit însă criteriile de selecție. Ca exemplu, primii 29 de tineri au accesat deja fonduri europene în valoare de aproape patru milioane de euro. Tinerii fermieri primesc banii în două tranșe, 75 la sută la începutul proiectului, iar restul de 25 la sută după trei ani, dacă au respectat planul de afaceri.

- Uniunea Europeană a pre văzut nu mai puțin de 440 de milioane de euro pentru tinerii care vor să se apuce de agricultură;
- 50.000 de euro este suma maximă nerambursabilă ce poate f i accesată prin Programul Tânărul Fermier.
Condiții pentru bani europeni
Dacă vorbim de Programul Tânărul Fermier, există o condiţie legată de vârstă, fiind un program destinat tinerilor întreprinzători, Astfel, cei care doresc să obţină aceste fonduri trebuie să aibă sub 40 de ani, un avantaj în departajarea candidaţilor fiind studiile agricole și domiciliul în localitatea în care au ferma. O altă condiţie este ca cei care obţin acești bani să vândă în primii ani produse în valoare de cel puţin 20 la sută din suma obţinută de la forurile europene.

Tinerii din estul țării, înapoi la origini

În intervalul 2014-2015, tinerii din judeţele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea sunt cei mai numeroși la capitolul accesarea fondurilor europene prin măsura destinată lor. În total, 233 de tineri au luat bani de la UE pentru Modernizarea Exploatațiilor Agricole și Instalarea Tinerilor Agricultori. Sunt urmați de cei din centrul și nordul țării, din Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj, Satu Mare. Numărul lor este de 207. Cele mai neatractive zone din punctul de vedere al tinerilor cu aspirații de fermieri sunt Călărași, Ialomița, Sibiu, Vâlcea și Neamț.

jurnalul.ro

Articole înrudite

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept