Căpşunile, afacerea care ar putea da de lucru multor români

Cultura de căpşuni poate fi una dintre ele pentru România, mai ales în condiţiile în care producţia internă este mică, iar cererea mare. Consumul la nivel național dacă atinge un kilogram pe cap de locuitor.

Căpșunar, dar în țara ta

Este ceea ce și-a propus inginerul Nelu Orlaie, din Hida, Sălaj. Are o poveste de viață impresionantă. A lucrat ani de zile în cercetare pomicolă, la Cluj. A făcut carieră în genetică chiar pe cultura de căpșuni. La un moment dat a decis să se retragă cu soția și cei șapte copii ai săi la Hida. A mizat pe căpșuni și i-a mers bine.

Afacerea s-a extins, iar acum livrează tot ce este necesar pentru o astfel de cultură: stoloni, folie, sistem de irigare și fertilizatori. Familia i s-a mărit cu încă trei copii, iar la ora actuală cu toții au studii în agricultură și muncesc la căpșuni. „Este afacerea cu care am ținut copiii în facultate.

Făceam 20 de tone de căpșuni pe an. La un euro pe kilogram, făceți un calcul. Făceam cam un miliard de lei vechi. Dacă jumătate reinvestești, îți ajunge restul să duci o viață liniștită. La cei 53 de ani ai mei pot să spun că duc o viață ideală.

Cultura căpșunelor este una destul de grea și perioadele intense de muncă sunt la recoltat. După ce vinzi marfa, poți să-ți iei concediu” , ne spune Nelu Orlaie.

Cultura care aduce profit

Pe an, consumul pe cap de locuitor nu depășește un kilogram în România. Mai mult de jumătate dintre cei cu venituri mici nu-și permit să cumpere nici măcar jumătate de kilogram din cauza preţului. Micii fermieri spun că nu se face destul pentru încurajarea culturilor de căpșuni, care aduc o valoare mare.

Sugestiile ar trebui să vină de la autorităţi, spun aceștia, în mod special pentru micii fermieri, cu un hectar sau chiar sub un hectar de căpșuni. Statistica ne arată că este destul loc pe piaţă și că oportunitatea acestei afaceri este reală. Pentru a fi propice înființării unei plantații, terenul nu trebuie să fie mlăștinos.

Trebuie să fie ușor înclinat și bine nivelat, astfel încât să nu stagneze apa. Cel mai bine se pretează la cultivarea căpșunilor solurile cu textură lutoasă.

Secretul ascuns al fructelor mari

De multe ori, mai ales la începutul sezonului, pe tarabe apar căpșunile de dimensiuni mari. Arată numai bune pentru poze, dar ele ascund lucruri nu tocmai benefice pentru sănătate. Inginerul Nelu Orlaie spune că producţia intensivă înseamnă mai multe tone la hectar, dar și un fruct mai dezvoltat. În condiţii nu prea sănătoase pentru consuma-tori, am putea spune. De obicei, fermierii care nu sunt lacomi, din stolonii de bună calitate scot de pe un hectar în jur de 20 de tone de fructe. Fertilizatorii se pompează mai ales în ultimele săptămâni de cultură, când se apropie recoltatul. Creșterea în volum și greutate a fructului înseamnă chiar și o producţie de 35 tone la hectar. Căpșunile care au fost îngrășate cu chimicale pot fi recunoscute ușor, chiar și de către cei care nu sunt cultivatori. Un fruct crescut intensiv, cu multe chimicale, nu are gust. Își pierde din dulceaţă și aromă.
Cultura de căpşuni dă randamente ridicate dacă urmează unei culturi de cereale. Nu se cultivă căpşuni după căpşuni, cartofi sau tomate şi nici pe terenuri erbicidate în anul precedent cu erbicide remanente.
Nu vorbim doar despre importuri. Sunt şi fermieri români care au culturi intensive. Ei ar trebui să se gândească la remanenţa acestor substanţe în căpşuni. Suntem responsabili pentru siguranţa alimentară a cumpărătorilor. Nelu Orlaie, cultivator de căpşuni
50 de mii de lei investiţi într-o cultură de căpşuni pe un hectar asigură un venit dublu în sezon.

Halmeu, patria cultivatorilor

În judeţul Satu Mare, cultura căpșunilor este una dintre cele mai profitabile din agricultura locală. Aproximativ 80% din producția românească provine de pe cele 400 de hectare din zona Halmeu-Turț-Mi-cula. Producătorii de căpșuni din comuna Halmeu muncesc de zor în această peri-oadă pentru prima recoltă din acest an. Întâi au scos pe piaţă căpșunile de seră, ceva mai scumpe, 15-16 lei kilogramul. În momentul de față în zona Halme-ului aproximativ 600 de familii trăiesc de pe urma acestor fructe. Doar o parte a recoltei va ajunge pe tarabele din pieţe. Cu concurenţa suflând puternic din spate și pentru a nu cheltui și cu trans-portul mărfii, mulţi producători vor prefera și în acest an să vândă căpșunile en-gros comercianţilor veniţi din Suceava sau Timișoara. Înainte de război, în Halmeu se cultivau suprafeţe foarte mici, pentru consum propriu. Apoi, oamenii și-au dat seama de condiţiile naturale prielnice pentru această plantă, iar supra-feţele încet, încet au început să se extindă. Mai târziu s-a constatat că această plantă produce primele fructe primăvara și că ar putea avea o importanţă economică foarte mare pentru dezvoltarea comunei. Ceea ce s-a și întâmplat.
În Europa, producţia medie pe cap de locuitor este de 2,5 kg.

Cele șase virtuţi ale căpșunilor

- Fibrele pe care le conţin scad coles-terolul şi trigliceridele, prevenind astfel bolile de inimă şi acţionând ca adjuvant în hipertensiune;
- Pot fi folosite în tratarea asteniilor de primăvară şi în combaterea insomniei;
- Fructele asigură o bună funcţio nare a organismului, îl tonifică şi îl vitaminizează;
- Previn malformaţiile fătului. Căpşunile conţin acid folic, o substanţă care contribuie la dezvoltarea sănătoasă a fătului;
- Au un indice glicemic scăzut. Polifenolii pe care îi conţin ajută la echilibrarea zahărului din sânge, un element foarte important pentru cei care suferă de diabet, mai ales în cazul celor care sunt dependenţi de insulină;
- Ajută în afecţiunile bilei. Datorită conţinutului lor de vitamina K, fructele au un efect benefic asupra ficatului, ajutând în insuficienţa hepatică şi la afecţiunile bilei.

jurnalul.ro