Despre agricultura în 2023 o să vorbim astăzi cu ministrul agriculturii, desigur, dar şi cu fermieri, cu reprezentanţi ai crescătorilor de animale şi ai procesatorilor. Să spunem însă că Ministerul Agriculturii a început o caravană a cunoaşterii prin ţară, unde li se prezintă fermierilor principalele coordonate ale Planului naţional strategic, pentru că este un document foarte amplu, are vreo 1.900 de pagini. Încercăm să sintetizăm din acest document cu ministrul agriculturii, Petre Daea.
Petre Daea: Îngăduiţi-mi de la bun început să dau salutul de respect tuturor acelora care ne ascultă şi să le urez un an fericit cu sănătate şi agricultorilor un an agricol bun, care să răspundă la eforturile pe care le fac tot timpul şi la aşteptările pe care le avem fiecare dintre noi. Vă rog!.
La mulţi ani şi dumneavoastră, domnule ministru! Spuneţi-mi, acest Plan naţional strategic e în valoare de vreo 15,8 miliarde, am văzut, de euro pentru 4 ani...
Petre Daea: Pe 5.
Pentru 5 ani, 2023 da, dacă sunt incluse şi capetele intervalului, da. Domnule ministru, în ce direcţii vor fi folosiţi aceşti aceşti bani? Am văzut că e vorba despre irigaţii, depozitare, nu ştiu, procesare ca principale direcţii, dar spuneţi-ne mai concret cum se vor folosi?
Petre Daea: În primul rând este actul programatic, care ne stabileşte drumul foarte clar până în 2027, drum pe care trebuie să-l urmăm toţi, deopotrivă, motiv pentru care, deşi dumneavoastră aţi afirmat că a început caravana aceasta a cunoaşterii, plecând de la un principiu, zic eu, sacrosant în activitate, ca să ştie cât să faci trebuie să ştii, şi ca să ştii trebuie să te informezi, şi ca să te informeze corect trebuie să te duci la sursă, motiv pentru care am început această campanie de cunoaştere la nivelul ţării, pentru că planul strategic acum nu se discută /.../, ci se implementează. El s-a definit, s-a lucrat, s-a construit, s-a închegat în raport cu interesele pe care le-a avut ţara şi cu compatibilitatea pe care trebuia să o aibă cu conceptul european, ştiindu-se că din 2018 comisarul Phil Hogan, atunci un apropiat al României şi un prieten al agricultorilor români, a venit în ţară să vorbească şi să comunice pentru prima dată care sunt ţintele din acest program şi iată că ajungem la partea practică, ţintele au fost, sunt şi rămân cele două, şi anume, acela de a te îndrepta cu fondurile către fermieri, ştiindu-se că există un fond de garantare agricol care este destinat în mod deosebit fermierilor pentru suprafeţele cultivate şi pentru animalele care le îngrijesc; şi al doilea fond, fondul acela de dezvoltare rurală, care înseamnă Pilonul 2, ce se îndreaptă spre obiectivele de investiţii în zona rurală şi nu numai în activitatea directă agricolă, ci şi în activitate nonagricolă. Concretizând, cele 15,8 miliarde euro sunt împărţite pe cei 2 piloni, care se păstrează ca şi structură bugetară şi care are, pe de o parte, o sumă de 5,87 pentru pentru Pilonul 2, deci, pentru dezvoltare rurală, şi restul de aproape 10 miliarde pentru agricultori, pentru fermieri, pentru activitatea de producţie, pur şi simplu. Pe această structură bugetară se răspunde la un nou concept, care pleacă de la două principii fundamentale, şi anume: trecerea de la performanţă, de la conformitate, pardon, de la conformitate la performanţă, şi a doua este flexibilitatea mai mare, mai puternică între piloni, cu posibilitatea de a muta banii dintr-o parte în alta, dar cu constrângeri de mediu, care sunt trecute în măsuri de eco-condiţionalitate care trebuiesc respectate în aşa fel încât să putem lua banii de la Uniunea Europeană. Dacă ne referim însă la ţintele pe care noi le-am prevăzut în acest plan naţional strategic, care a fost aprobat pe data de 7 decembrie, putem să spunem aşa: ne păstrăm în continuare interesul faţă de sprijinul pe care trebuie să-l dăm fermierilor pe unitate de suprafaţă, dar introducem sume importante în investiţii şi aici aş putea să se despartă în patru direcţii principale: investiţii în sectorul vegetal şi în zootehnie şi introducem pentru prima dată investiţii pentru crearea, pentru realizarea perdelelor forestiere, a doua direcţie de investiţii este aceea care se referă la investiţia în tinerii fermieri, pentru că ştim foarte bine că există o constantă în preocuparea şi în politica noastră agricolă de a stimula realizarea fermelor şi împrospătarea forţei de muncă, începând cu cei care realizează fermele respective, practic cu fermierii, motiv pentru care România a făcut un salt, zic eu, remarcabil, din 2016 până astăzi, când atunci era pe locul 10 privind numărul de fermieri care au o vârstă sub 25 de ani, iar acum se află pe locul 5, ajungând la 199.000 de fermieri tineri care au sub 25 de ani. Al treilea...
Acum să spunem şi că, o secundă, domnule ministru, urma să spun şi pentru ascultători că la nivelul Uniunii Europene doar 11% sunt fermieri sub 45 de ani, din ce am văzut pe statistici. Deci. cazul României este chiar unul fericit, în care avem mai mulţi tineri fermieri.
Petre Daea: Să zicem într-o poziţie favorabilă, pe care trebuie să ne-o consacrăm şi să ne-o şi valorificăm, având această intenţie, dorinţă, speranţă şi acţiune, să urcăm în vârful acestui clasament, ştiindu că prin această măsură dăm continuitate activităţii din agricultura României. Al treilea domeniu extrem de important este acela al investiţiilor în domeniul irigaţiilor, irigaţiile care se cunosc de către fermieri şi se cer de către fiecare, ştiindu-se ce înseamnă nevoia de apă la plante atunci când natura nu este aproape de noi, motiv pentru care am prevăzut sume importante în Planul naţional strategic pentru continuarea investiţiilor în sistemele secundare şi când vorbim de sisteme secundare ne referim la unităţile hidraulice care încep cu staţia de punere sub presiune şi urmează c/.../ şi intră în interiorul exploataţilor prin conductele acelea de transport a apei până la hidranţii şi apoi până la plante. Deci continuăm cu măsura 4.3, pe care o ştiu fermierii, în aşa fel încât să putem operaţionaliza şi să putem să le punem în stare de funcţionare sistemele de irigaţii în partea aceasta de exploatare a lor pur şi simplu, acolo pe unde practic se află plantele, evident legându-se cu acel program investiţional al ţării care se alimentează din planul... din bugetul României, prevăzut prin lege, în care Parlamentu a stabilit 1,5 miliarde euro, în aşa fel încât până în anul 2027 să ajungem la 2,6 milioane hectare posibile de irigat. Şi aici este o componentă nouă, şi anume aceea de a face irigaţii în sisteme locale, care nu ţin seama de organizarea în exploataţii, gândindu-ne aici la organizaţiile de udători, şi sunt destinate zonelor unde există sursă de apă şi ea poate fi folosită şi poate fi introdusă la rădăcina plantei, printr-un sistem care se pretează locului.
Deci practic atunci aducem mai aproape de fermier această resursă atât de importantă pentru perioadele de secetă.
Petre Daea: Nu, valorifică sursa de apă care există local, printr-un sistem local care are o altă dimensiune, un alt concept de realizare şi un alt drum de împlinire, de depunere în funcţiune. Şi în ultimul rând, un domeniu extrem de important investiţional, care completează paleta aceasta de 4 direcţii de acţiune în investiţii este aceea de depozitare şi prelucrare, cunoscându-se dorinţa, interesul şi nevoia ţării de a procesa cât mai mult în România, de a transforma producţia pe care obţin fermierii în producţie marfă, în aşa fel încât să avem înregistrată o valoare adăugată cât mai mare pentru a avea un câştig atât din partea fermierilor, producătorilor, cât şi a consumatorilor, asigurându-le astfel cantitatea necesară de produse agroalimentare de care au nevoie, în aşa fel încât piaţa să răspundă cu mai multe produse realizate în agricultura României şi din acest punct de vedere, posibilitatea de echilibrare a balanţei comerciale.
Da, şi apropierea de potenţialul despre care vorbeşte toată lumea că România ar putea hrăni chiar toată Europa o perioadă relativ limitată, dar toată Europa şi ar fi bine să să ne hrănim mai întâi românii.
Petre Daea: Pentru acest lucru e nevoie de muncă, e nevoie de bani. Nu întâmplător am dat acest semnal al muncii concrete din prima zi, pentru că nu este timp să aşteptăm. Aici, timpul în agricultură este scump şi este atât de valoros încât nu trebuie să-l pierzi, pentru că dacă astăzi nu faci, mâine nu mai are rostul sau faci cu un alt efort şi cu un câştig mult mai mic. Într-un cuvânt, să facem totul la timp.
Ceea ce sperăm cu toţii şi să vedem dacă sunt resurse şi posibilităţi pentru a face totul la timp. Discutăm cu...
Petre Daea: Da, sunt resurse... Numai puţin, să vă dau şi o informaţie importantă, pentru că iată că munca permanentă şi serioasă are şi rezultate, ştiind că noi ne ocupăm foarte, foarte atent să dăm banii la timp la fermieri şi să luăm întreaga sumă care ni se cuvine de la Uniunea Europeană, în aşa fel încât să ne valorificăm prin procedurile pe care le avem, prin instituţiile create la nivelul ţării româneşti, prin interesul acesta statal, să folosim toate resursele în aşa fel încât să putem influenţa în bine activitatea din agricultură. Şi iată, ca urmare a faptului că am putut mişca la timp sumele necesare, ieri, în data... alaltăieri practic, în data de 4, în România au intrat pe primii bani de la Uniunea Europeană şi nu puţini 1 miliard şi 33 de milioane euro şi vor veni în continuare, ştiind preocuparea Guvernului, a noastră, a tuturor, pentru accesarea fondurilor europene, pentru a aduce banii acasă, în aşa fel încât să-i folosim şi să-i folosim judicios şi să avem şi grijă să nu greşim în aşa fel încât să nu apară acele acele corecturi, corecţii financiare care ne-ar putea afecta. Într-un cuvânt, să face, bine.
Deci banii europeni nu mai sunt aşa doar un subiect de discuţie şi chiar au venit, a venit o primă tranşă. Să vedem însă dacă putem...
Petre Daea: În agricultură, de regulă, agricultorii, în agricultură banii au venit de la Uniunea Europeană. Astăzi, în analiza pe care am avut-o la Ministerul Agriculturii, cu aparatul ministerului, cu echipa de conducere a Ministerului Agriculturii, am putut cântări cu satisfacţie efortul pe care l-am făcut în execuţia bugetară, unde în investiţii am folosit toţi banii care i-am avut programaţi şi iată că din acest punct de vedere avem satisfacţia muncii, cum de altminteri avem şi dorinţă, iar de săptămâna viitoare, cu toate că şi acum se lucrează, dar de săptămâna viitoare vom declanşa în câmp, investi lucrările care pot fi executate în această perioadă de timp, chiar dacă este ianuarie, uite, e Bobotează, dar nu-i gerul Bobotezei, acuma este căldură... Lucrările în câmp... Aici nu mai trebuie să mai ţii seama de zi, trebuie să te uiţi la factorii climatici, să te uiţi la cum e clima şi să acţioneze în consecinţă. De săptămâna viitoare deschidem şantierele de lucru în câmp pentru executarea lucrărilor de investiţii la canalele, la sistemul de irigaţii, fie în staţiile de pompare, fie acolo unde merge, să putem să curăţim secţiunile de scurgere şi să turnăm betonul care să asigure, pe de o parte, să evite inmpermiabilizarea şi în acelaşi timp să permită şi o viteză de scurgere mai mare, în aşa fel încât să nu risipim apa şi s-o folosim când plantele o cer.
RADOR