Autorităţile române informează SUA despre măsurile luate pentru combaterea traficului de persoane
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) anunţă că a transmis Departamentului de Stat al SUA, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, o analiză a datelor din 2024 privind traficul de persoane şi măsurile luate pentru combaterea acestui fenomen, analiză care relevă o creştere cu 35% a numărului victimelor identificate comparativ cu anul anterior.

16 Februarie 2025, 17:19
Conform unui comunicat remis duminică, raportul transmis de ANITP este produsul muncii 'susţinute' de-a lungul anului 2024 a instituţiilor implicate în lupta împotriva traficului de fiinţe umane (Ministerul de Interne-ANITP, IGPR, IGPF, IGI, Ministerul Public - DIICOT, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ANPDCA, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei) şi oferă o imagine detaliată a măsurilor şi progreselor realizate de autorităţile române în combaterea acestui fenomen.
Analiza trimisă autorităţilor americane este un răspuns la Raportul privind traficul de persoane elaborat anual de către Departamentul de Stat al SUA (Traficking in Persons Report/TIP Report), raport care oferă o imagine cuprinzătoare asupra situaţiei traficului de persoane din întreaga lume şi a instrumentelor pe care statele le folosesc pentru a consolida răspunsul şi coordonarea în lupta împotriva acestui flagel. De asemenea, TIP Report evidenţiază poveştile supravieţuitorilor, tacticile utilizate de traficanţi şi oferă recomandări despre cum pot statele să-şi optimizeze politicile şi răspunsul pentru a combate această infracţiune.
'Oferirea rapidă a unei imagini detaliate asupra traficului de persoane, la puţină vreme după încheierea anului 2024, este un instrument vital pentru prevenirea, protecţia victimelor, destructurarea reţelelor infracţionale şi consolidarea încrederii în instituţiile statului. Astfel, în anul 2024, autorităţile române au demonstrat o implicare pro-activă şi constantă în lupta împotriva traficului de persoane, reuşind să identifice cu 35% mai multe victime faţă de anul anterior, în SIMEV fiind înregistrate un număr total de 610 de victime exploatate prin diferite forme', spune ANITP.
La acest rezultat au contribuit mai mulţi factori, dintre care se menţionează:
* Implementarea consolidată a MNIR - Mecanismul Naţional de Identificare şi Referire, după revizuirea acestuia în anul precedent, de către toţi actorii instituţionali şi din sfera societăţii civile şi aplicarea principiului identificării pro-active a victimelor. Acestea sunt mijloace ce au avut ca efect o mai bună identificare a victimelor traficului de persoane.
* În anul 2024, ANITP, în cooperare cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi Asociaţia eLiberare, au elaborat o serie de ghiduri practice, adresate diferitelor categorii de practicieni, cu scopul de a asigura o implementare mai uşoară şi unitară a procedurilor şi formularelor specifice, dar şi cu scopul de a stimula identificarea pro-activă a victimelor.
* Proiectul derulat de ANITP dedicat actualizării bazei de date SIMEV. În aceeaşi direcţie au contribuit şi modificările legislative ce au debutat în anul 2023, prin care anumite tipologii infracţionale au fost incluse în sfera traficului de persoane (spre exemplu, formele agravante ale proxenetismului).
Din perspectivă victimologică, explică ANITP în comunicat, exploatarea sexuală, cu toate formele asociate acesteia, inclusiv pornografia infantilă, se regăseşte la majoritatea victimelor exploatate, având o prevalenţă de 75% la victimele traficate.
Totodată, din perspectiva combaterii acestui fenomen, investigaţiile şi condamnările din perioada supusă evaluării se menţin constant la un nivel ridicat, tabloul datelor fiind unul similar cu al ultimilor ani.
Astfel, în anul 2024, au fost urmărite penal un număr de 796 de persoane, cu 313 persoane trimise în judecată. Tendinţa condamnării faptelor de trafic de persoane se menţine la un nivel ridicat, înregistrându-se un număr de 152 de persoane condamnate, se precizează în comunicatul citat.
ANITP enumeră câteva măsuri întreprinse de autorităţile române cu responsabilităţi în domeniul luptei împotriva traficului de persoane în anul 2024:
* Coordonarea luptei împotriva traficului de persoane a fost asigurată de Cancelaria Prim-Ministrului, care a continuat să prezideze Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială. Adoptarea Strategiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028 şi Planul de Acţiune 2024-2026 subliniază angajamentul de a avea un sistem eficient de luptă împotriva traficului de persoane, cu resurse alocate corespunzător. Strategia prevede obiective structurate în jurul pilonilor Prevenire, Pedepsire, Protecţie şi Parteneriat. Prin acest document strategic, se promovează operaţionalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor pentru protecţia şi asistenţa victimelor.
* Operaţionalizată în februarie 2024, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane a consolidat cadrul legislativ, inclusiv prin amendamente pentru înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţi şi creşterea protecţiei victimelor. Astfel, în anul 2024, România a adoptat o serie de amendamente semnificative la Codul penal, pentru a întări măsurile de combatere a traficului de persoane.
Astfel, pedepsele pentru traficul de persoane au fost majorate, ajungând între 5 şi 12 ani de închisoare, iar în caz de recidivă, pedeapsa poate creşte între 7 şi 15 ani. Totodată, circumstanţele agravante pentru infracţiunea de proxenetism au fost eliminate şi incluse în infracţiunile de trafic de persoane şi minori. La fel de importantă este amendarea articolului 210 din Codul penal, ce a fost completat pentru a sancţiona determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei, cu aceeaşi pedeapsă ca şi pentru traficul de persoane.
Aceste modificări au fost adoptate pentru a descuraja astfel de activităţi ilicite şi a proteja grupurile vulnerabile, consolidând astfel cadrul legislativ în lupta împotriva traficului de persoane, a evidenţiat ANITP.
În scopul creşterii capacităţii instituţionale de identificare a victimelor, ANITP a derulat 175 de sesiuni de instruire a categoriilor socio-profesionale care pot intră în contact cu victimele/potenţialele victime ale traficului de persoane, adresate unui număr de peste 6.800 de persoane. Aceste activităţi, alături de aplicarea mai eficientă a noului Mecanism de Identificare a Victimelor Traficului de Persoane, au condus la îmbunătăţirea capacităţii acestora de a recunoaşte şi a răspunde eficient cazurilor de trafic de persoane.
De asemenea, ANITP a continuat să desfăşoare campanii de conştientizare publică, subliniind importanţa implicării comunităţii şi a sprijinirii victimelor traficului de persoane. În anul 2024, agenţia a derulat 128 de proiecte educaţionale şi 26 de campanii naţionale, sensibilizând peste 316.000 de persoane privind riscurile traficului de persoane, în diferitele lui forme de exploatare.
Dincolo de importanţa sa internaţională, răspunsul consolidat/integrat al autorităţilor române la Raportul privind traficul de persoane (Raportul TIP) este unul deosebit de util şi pe plan intern, deoarece surprinde încă de la începutul anului portretul actualizat al fenomenului traficului de persoane în România şi demonstrează implicarea şi determinarea societăţii româneşti împotriva acestui flagel, se mai menţionează în comunicatul ANITP. AGERPRES