Ascultă Radio Antena Satelor Live

Călătorie în timp în satul lui Gheorghe Doja, unde filmul devine realitate

Dalnic, judeţul Covasna, satul unde s-a născut Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1514, este o oază de aer curat şi linişte care reuneşte astăzi aproape o mie de locuitori, un sfert dintre aceştia fiind, ca în multe alte localităţi din ţară, plecaţi în străinătate.

Călătorie în timp în satul lui Gheorghe Doja, unde filmul devine realitate
Foto: Execuția lui Gheorghe Doja. Sursa: Wikipedia

03 Februarie 2025, 09:16

Locul este totodată şi un obiectiv turistic ce oferă vizitatorilor un decor original, desprins din filmele vechi.

Un astfel de decor îl oferă şi Conacul Gaál, construit la mijlocul secolului al XIX-lea de Gaál Miklós şi de soţia sa, Imre Julianna, unchiul şi mătuşa pictorului Barabás, aşa cum atestă inscripţia descoperită pe o latură a casei. Mai sus, pe dealul care domină proprietatea, se află cripta familiei, după obiceiul din vechime al familiilor de vază.

Conacul a rămas aproape 20 de ani după Revoluţia din 1989 părăsit, fiind într-o stare avansată de degradare. În anul 2012 a fost preluat de Fundaţia pentru Comunitate, organizaţie nonguvernamentală din Cluj, care a decis să-l salveze şi să refacă întreaga proprietate, zonă rurală de la poalele munţilor Bodocului.

Astăzi este o locaţie turistică aparte, plină de mister, unde cei care vin fac o adevărată călătorie în secolul trecut, într-un decor original, cu poveşti seculare. El domină astăzi satul Dalnic, situat la jumătatea distanţei dintre Sfântul Gheorghe şi Târgul Secuiesc, la numai 20 de minute de Braşov.

Dalnic a devenit comună independentă în aprilie 2004.

Construcţia edificiului, în prezent monument istoric, a început în 1840 şi s-a încheiat în 1845, povesteşte Csiszér Gábor, director executiv al conacului.

'Era o familie boierească din satul Dalnic, sat foarte vechi în care existau mai multe conace şi mai multe astfel de familii. Din câte ştim, deja, în secolul XIV-XV, sunt nenumărate familii care trăiau în zonă şi care aveau foarte mult pământ. Familia Gaál era o familie de boieri care se ocupa cu agricultura şi deţinea şi mai multe sute de hectare de pădure, fiind una dintre cele mai bogate familii din zonă, dar, ca toate familiile boiereşti din secuime, ei lucrau pe câmp şi în pădure', spune Csiszér Gábor.

Familia Gaál a fost, până în secolul XX în sat şi în conac, iar din 1910, pentru că această familie nu a mai avut urmaşi bărbaţi, au avut trei fete, proprietatea a fost preluată de familia Borbath prin căsătorie cu una dintre acestea.

'În acest moment, proprietarul este o fundaţie care a avut norocul să cunoască ultimul moştenitor care era din familia Borbath, domnul Borbath care ne-a ajutat foarte mult şi de la care am cumpărat conacul, în ideea să salvăm un monument istoric', afirmă Csiszér Gábor.

În perioada comunistă, familia Borbath a fost deportată în Dobrogea, iar conacul a devenit sediu de CAP, a găzduit nişte birouri, apoi a fost părăsit. După 1990, clădirea a fost recuperată de foştii proprietari, dar era într-o stare deplorabilă, aproape distrusă, cu mobila luată.

Familia moştenitoare nu a putut întreţine conacul din resurse proprii şi l-a vândut Fundaţiei pentru Comunitate. Clădirea a fost aproape nimănui aproape 20 de ani, înainte ca proprietarii să revină.

'La început nu am avut planuri să fie băgat în circuitul turistic, importantă era salvarea monumentului istoric', mai spune Csiszér Gábor.

În 2011 conacul a fost cumpărat, iar până în 2013 a fost renovat, restaurat, adaugă acesta. Din tot ce a fost odată, a rămas podeaua originală, uşa de la intrare, geamurile din exterior, dulapuri, alte uşi din clădirea principală şi un pat. Mobila de la familia Gaál a rămas şi ea în salonul cu şemineul albastru, ea fiind recumpărată, iar spaţiu este în prezent accesibil publicului.

'Fiind monument istoric, sus ne-au lăsat să facem dormitoarele, dar jos, de exemplu în pivniţă, nici măcar să ridicăm uşile. Acolo avem uşi de 1,60, 1,50 metri, cum au fost pe vremuri. Ideea esenţială era salvarea monumentului, care este practic conacul. În rest, ce am făcut noi în jur, este făcut după', a precizat reprezentantul fundaţiei.

Vizavi de conac, în spate, se află o clădire nouă, introdusă în circuitul turistic cu numele de 'hambar', pentru că acolo a fost o clădire agricolă, din lemn, a cărei stare nu era bună, fiind demolată în 2012 şi refăcută în acelaşi stil şi mărime.

'Clădirea conţine cinci camere, un mini-SPA, sală de mese. A treia clădire, care se află pe partea stângă, este o vilă, care fusese construită tot de familia Gaal, atunci când nu a mai avut urmaşi. Cele trei doamne, după vârsta de 20 de ani, s-au mutat acolo. Acum avem patru camere pentru cazare, dar clădirea se poate închiria cu totul, ca o vilă,. Este dotată cu bucătărie, ciubăr, grădină cu foişor, încercând astfel să oferim familiilor o posibilitate de self-service', povesteşte Csiszer.

Potrivit acestuia, conacul se află într-o zonă a judeţului Covasna unde, dincolo de liniştea locului, timpul trece altfel şi te simţi ca acasă.

'În primul rând clienţii noştri spun că au ales acest loc pentru linişte şi, odată ce au trecut poarta, spun că aici timpul trece altfel. Totul este mai liniştit, este un sat liniştit, dar accesibil, nu foarte departe de drumul naţional. Proprietatea fiind foarte mare, nu avem vecini, nu este zgomot, spaţiile sunt aranjate aproape cum au fost înainte, foarte familiare, ca acasă. Te simţi acasă, nu ca la hotel, Asta este şi ideea - ca lumea să se simtă ca acasă. Se poate vorbi mai ales despre o întoarcere în timp, într-un decor autentic al secolului trecut.

Zona este accesibilă totodată pentru vizitarea mai multor obiective de interes turistic, cum ar fi, de exemplu, Lacul Sfânta Ana, care se află la 20 de minute, sau oraşul Braşov, aflat tot la 20 de minute distanţă. Tot aproape de află şi Târgul Secuiesc, Sfântul Gheorghe, Prejmer, Tuşnad, Balvanyos.

'Am avut clienţi care nici nu au ieşit patru zile din domeniu, fiind obosiţi de aglomeraţia urbană. Fiind un domeniul de 25 de hectare şi dacă vă plimbaţi o zi întreagă nu ieşiţi din el', a adăugat Csiszér Gábor.

În afară de cazare, cei care poposesc la Conacul Gaál au parte de o experienţă a confortului boieresc, dar şi de una culinară aparte. Mâncarea oferită aici este tradiţională şi conţine ingrediente locale, de calitate, 'cu gust', mai precizează gazda.

Fundaţia pentru Comunitate, care se ocupă cu copiii talentaţi, a restaurat clădirea după exigenţele lumii moderne, păstrând elementele tradiţionale şi pe cele cu valoare de patrimoniu arhitectural, fiind transformată într-o pensiune modernă. Conacul este acum accesibil nu doar turiştilor, ci şi celor care doresc să-l viziteze.

Costurile de întreţinere nu sunt deloc mici, în condiţiile în care doar interiorul este de 1.000 de mp, la care se adaugă domeniul. 'Costurile sunt foarte mari. Dar reuşim', a punctat Csiszér Gábor.

Cu o istorie de peste 150 de ani, Conacul Gaál îşi aşteaptă astăzi cu porţile deschise vizitatorii. Fiecare mic detaliu din relicva restaurată în anul 2014 reaminteşte de epoca în care a fost construită, într-un mediu arhaic, dar şi fermecător, unde îmbinarea eleganţei secolului al XIX-lea şi condiţiile moderne actuale oferă confortul dorit. 'Fiind monument istoric, am dorit să fie păstrat aşa cum a fost', a menţionat reprezentantul monumentului istoric.

Cei care poposesc la Dalnic pot vizita şi biserica fortificată reformată, despre care se crede că a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. În anul 1977, biserica a fost avariată de cutremur. Atunci când au fost îndepărtate resturile de după cutremur, a fost găsită o inscripţie în scriere runică pe partea interioară a zidului de vest şi o inscripţie latină în alfabet gotic de-a lungul laturilor de vest şi de nord, care datează din secolele XV-XVI.

Băncile sunt pictate, iar parohia deţine trei clopote. Monumentul fost restaurat după ani buni de eforturi, fiind redat publicului aproape aşa cum era cu sute de ani în urmă. AGERPRES

Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești
Interviuri si reportaje 29 Ianuarie 2025, 13:20

Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești

Vinurile românești continuă să câștige apreciere la nivel european, iar recent, Comisia Europeană a aprobat înregistrarea...

Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești
Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes
Interviuri si reportaje 29 Ianuarie 2025, 13:14

Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes

În inima pitorească a Vămii Buzăului, peste 50 de producători locali își deschid porțile pentru turiști, oferind nu doar...

Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes
O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România
Interviuri si reportaje 22 Ianuarie 2025, 16:04

O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România

Într-un colț pitoresc al județului Covasna, Dancs Adorjan, tehnician veterinar, a transformat pasiunea pentru agricultură și...

O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România
Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025
Interviuri si reportaje 21 Ianuarie 2025, 17:11

Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025

Uniunea Europeană și-a asumat o misiune ambițioasă: până în 2030, 25% din suprafața agricolă a statelor membre să fie...

Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025
Tradiția păstoritului vs energia regenerabilă: Pășunile permanente și viitorul crescătorilor de animale
Interviuri si reportaje 21 Ianuarie 2025, 10:55

Tradiția păstoritului vs energia regenerabilă: Pășunile permanente și viitorul crescătorilor de animale

Un subiect care stârnește preocupări majore în rândul crescătorilor de animale este utilizarea pășunilor permanente pentru...

Tradiția păstoritului vs energia regenerabilă: Pășunile permanente și viitorul crescătorilor de animale
România la Săptămâna Verde 2025: Tradiție, inovație și oportunități internaționale
Interviuri si reportaje 17 Ianuarie 2025, 18:57

România la Săptămâna Verde 2025: Tradiție, inovație și oportunități internaționale

În perioada 19-26 ianuarie 2025, Berlin găzduiește cea de-a 89-a ediție a “Săptămânii Verzi”, unul dintre cele mai importante...

România la Săptămâna Verde 2025: Tradiție, inovație și oportunități internaționale
Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău: Viitorul agriculturii românești
Interviuri si reportaje 16 Ianuarie 2025, 16:38

Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău: Viitorul agriculturii românești

Într-o perioadă în care agricultura se confruntă cu provocări majore generate de schimbările climatice, Banca de Resurse...

Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău: Viitorul agriculturii românești
Pasiune, tradiție și inovație: Povestea tânărului pomicultor din Priboieni
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2025, 16:14

Pasiune, tradiție și inovație: Povestea tânărului pomicultor din Priboieni

În inima județului Argeș, pe valea pitorescă a Cârcinovului, un tânăr pomicultor demonstrează că agricultura românească poate...

Pasiune, tradiție și inovație: Povestea tânărului pomicultor din Priboieni