Revoluția genetică poate sprijini securitatea alimentară

La World Food Prize 2024, Directorul General al FAO susține modul în care știința și inovarea pot contribui la transformarea sistemelor agroalimentare și la apropierea dintre oameni și culturi

Directorul General al FAO, QU Dongyu, ține un discurs de deschidere în Des Moines, Iowa.

Des Moines, Iowa - Progresele în știința genetică au adus lumea în „zorii unei noi ere” și pot propulsa soluții la un spectru de provocări globale interconectate, inclusiv asigurarea securității alimentare, abordarea crizei climatice și protejarea biodiversității, a declarat astăzi QU Dongyu, Directorul General al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAOI), la Dialogul Internațional Borlaug al ceremoniei de deschidere a Premiului Mondial pentru Alimentație 2024.

„Revoluția genetică merge dincolo de creșterea randamentelor”, a spus Qu, menționând cum astăzi poate fi aplicată în moduri adaptate pentru a îmbunătăți rezistența plantelor și animalelor la dăunători, boli și factori de stres de mediu, inclusiv temperaturi ridicate, secete, inundații, salinitatea solului și altele.

Aceste progrese ar putea, de asemenea, „să apropie oamenii și culturile”, a adăugat el în discursul său principal, De la genetică la generație: Ce rezervă viitorul pentru sistemele agroalimentare și cultura alimentară.

Premiul anual, în onoarea lui Norman Borlaug, considerat unul dintre părinții Revoluției Verzi, care a scos sute de milioane de oameni din foamete datorită activității sale privind soiurile de grâu cu randament mai mare, a fost acordat anul acesta lui Geoffrey Hawtin și Cary Fowler, în semn de recunoaștere a contribuției lor extraordinare la conservarea și protejarea patrimoniului mondial al biodiversității culturilor, în special în ceea ce privește funcționarea și finanțarea băncilor de gene ale culturilor de pe întreaga planetă.

Editarea genetică

Tehnologia de editare a genelor accelerează în mod semnificativ procesele de ameliorare , acționând mai rapid decât metodele de încrucișare, ameliorare prin mutație și transgeneză, a declarat directorul general al FAO, care a studiat ameliorarea și genetica plantelor și a adus contribuții importante la înțelegerea genomului cartofului.

Editarea genelor sau a genomului este un termen care înglobează diverse tehnici de biologie moleculară. Apariția clustered regularly interspaced short palindromic repeats, cunoscută sub numele de CRISPR, a stimulat o creștere rapidă a cercetării și aplicațiilor în domeniul editării genelor. CRISPR este mai rapid și mai puțin costisitor decât metodele mai convenționale de încrucișare, deschizând noi orizonturi pentru culturile și animalele adaptate mediului și sensibile la nutriție, care pot proteja biodiversitatea genetică și pot contribui la construirea unor sisteme agroalimentare rezistente.

Directorul general al FAO a subliniat că editarea genetică poate fi un avantaj pentru conservarea și îmbunătățirea trăsăturilor unice ale alimentelor locale și indigene, păstrând deschisă o „fereastră către propria noastră umanitate” și devenind „o punte între trecut și viitor, conectând culturile alimentare și promovând reziliența comună în fața provocărilor globale”.

Din acest motiv, Muzeul și Rețeaua FAO pentru Alimentație și Agricultură, care va fi lansat în 2025 la sediul FAO din Roma pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a înființării Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, va face legătura între tehnologiile și culturile alimentare globale, prezentând tradițiile bogate și abordările inovatoare care au modelat de-a lungul timpului povestea sistemelor agroalimentare.

Experții FAO au adus contribuții importante la legăturile dintre editarea genetică și siguranța alimentară și la sistemele agroalimentare în general.

Qu a subliniat că Forumul pentru știință și inovare, unul dintre cei trei piloni ai Forumului alimentar mondial pe care FAO îl găzduiește în fiecare an la sediul său din Roma, a fost înființat tocmai pentru ca membrii și partenerii să discute despre beneficiile și riscurile tehnologiilor de ultimă oră.

Este esențial ca beneficiile să fie împărțite pe scară largă și echitabilă. De asemenea, este esențial ca membrii să investească în capitalul uman și social necesar pentru a valorifica în mod optim noile tehnologii, a adăugat el.

Noii câștigători ai Premiului Mondial pentru Alimentație au o lungă istorie de colaborare cu FAO.

Geoffrey Hawtin, unul dintre laureați, a jucat un rol-cheie în negocierea Tratatului internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură, care este găzduit de FAO, precum și în crearea Svalbard Global Seed Vault.

Cary Fowler, în prezent trimisul special al SUA pentru securitatea alimentară globală, a condus Conferința și Programul internațional privind resursele fitogenetice la FAO în anii 1990 și a fost principalul autor al Planului global de acțiune al FAO pentru resursele fitogenetice.

Pe lângă discursul de deschidere al lui Qu, ceremonia a inclus o discuție de grup privind realizarea unei lumi fără foamete, la care au participat Ajay Banga, președinte al Grupului Băncii Mondiale, și Akinwumi Adesina, președinte al Băncii Africane de Dezvoltare.

Întâlniri

În cadrul unei întâlniri bilaterale cu Cary Fowler, directorul general a reafirmat angajamentul FAO față de Vision for Adapted Soils (VACS) și angajamentul de a dezvolta parteneriatul VACS, iar cei doi au convenit asupra necesității de a mobiliza resurse pentru a asigura succesul pe termen lung al inițiativei.

În acest sens, Qu s-a întâlnit cu Bram Govaerts, directorul general al CIMMYT (Centrul internațional de ameliorare a porumbului și grâului), și ambii au convenit asupra necesității de a colabora mai bine pentru a coordona împreună activitatea Secretariatului VACS și punerea în aplicare a VACS pe teren, inclusiv prin intermediul programului SOILFER al FAO.

Directorul general al FAO s-a întâlnit, de asemenea, cu ambasadorul Terry Brandstad, președintele Fundației World Food Prize, felicitându-l pentru obiectivul lor comun de a transforma sistemele agroalimentare pentru a îmbunătăți securitatea alimentară și referindu-se la Forumul alimentar mondial ca la o platformă globală importantă pentru sprijinirea acestei transformări.