Gheorghe Roşoga, vestit rapsod al Motrului şi Jiului

Acolo se adună dorurile, cântecele, frunzele şi apele. Dragostea de cântec o moştenesc de la tatăl meu, Constantin Roşoga. Avea un glas extraordinar, cânta foarte frumos şi era renumit în zonă." – spune artistul.

În copilărie era fascinat de Maria Lătăreţu, Ion Luican şi Emil Gavriş. Şi pentru că ai săi nu aveau radio, se ruga de vecini să dea mai tare aparatele ca să audă mai bine. Iar dacă erau nunţi sau botezuri prin sat, se strecura cât mai aproape ca să poată asculta lăutarii.

De atunci a început Gheorghe Rosoga să viseze .Isi dorea să fie cunoscut: "să se asculte la radio" după cum spune chiar el.
Gheorghe Roşoga se remarcă, în primul rând, prin culoarea aparte a glasului său, pătrunzător ,strălucitor, pe care-l conduce cu măiestrie, realizând uneori adevărate broderii vocale pe ornamentele doinei.
Despre acest vestit rapsod al Motrului şi Jiului, în turneul făcut în Anglia cu Ansamblul „Alunelul" din Teleorman, ziarele scriau: „Dansatorii cu draci care au rupt opincile şi bastoanele pe scenă",
l-au avut alături, pe Roşoga, cântăreţul nebun, ce a inundat sufletul spectatorilor, în valurile Jiului..."

Palmares:
-1966 - laureat al festivalului republican al artei stundenţeşti , alături de Dumitru Fărcaş şi Gheorghe Zamfir .
-1966 - câştiga concursul de televiziune „Emoţii în premieră", emisiune realizată de regretatul Mircea Buciu, din câte se pare, această emisiune se va transforma, ulterior, în „Floarea din grădină".
-1969 - laureat al celui de-al IX-lea Concurs Republican al Artiştilor Amatori
1971- două titluri de laureat al Festivalului şi Concursului cântecului popular românesc „Maria Tănase" , la primele două ediţii, succese ce-l vor consacra pe Roşoga pe plan naţional, pentru că le vor urma imediat înregistrări de radio şi televiziune şi o prezenţă constantă în emisiuni.
-1972 - numeroasele turnee peste hotare cu diferite ansambluri folclorice româneşti, între care se înscrie un răsunător succes la festivalul de la Eisteddfod - Anglia unde a impresionat prin calităţile vocale şi modul deosebit de interpretare.
Deţinător al Premiului I şi la primele trei ediţii ale Festivalul Naţional „Cântarea României", Gheorghe Roşoga rămâne, totodată, şi o prezenţă permanentă a sălilor de concerte din ţară ca reprezentant de frunte al cântecului oltenesc.

Gheorghe Roşoga îşi începe înregistrările la Radio în 1968, cu orchestra condusă Victor Predescu. După ce câştigă medalia de aur la „Cântarea României" .
-1971 - este prezent la emisiunea Televiziunii Române „Cel mai bun continuă", realizată de Ioan Mustaţă, la Sebeş, judeţul Alba pe teme de folclor. În acelaşi an, debutează discografic la Electrecord.

Turnee în Belgia, Olanda şi Franţa (1972), apoi Germania, Bulgaria, Austria şi la Chişinău, cu Ansamblurile „Ciocârlia", Bucureşti şi „Mugurelul", Craiova.
-1995 - întreaga carieră muzicală este încununată de câştigarea Premiului „Ethnos", pentru valoarea creaţiei şi stilului original de interpretare
-2003- admiterea la Academia de Arte Tradiţionale „Astra" – Sibiu
In anul 2005 . Gheorghe Rosoga a primit din partea Consiliului Judetean Gorj , Diploma de excelenta.

Foarte edificatoare sunt consideraţiile lui Gruia Stoia realizator emisiuni radio ,despre acest mare interpret: „Nelipsit de la horele şi sărbătorile satului, tatăl său, Constantin Roşoga, unul dintre cântăreţii renumiţi ai locului i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec şi câteva neasemuite doine şi balade, dintre care unele, cum ar fi Motrule, apă grăbită, au devenit prin Roşoga valori de tezaur ale scenelor noastre de concert şi ale fonotecii muzicale Radioteleviziunii Române. Un prim izvor al cântecelor lui Roşoga,încă de pe vremea când începea să se afirme pe scena căminului cultural în serbările şcolare l-a constituit repertoriul specific al lăutarilor din Peşteana şi Cărbuneşti, judeţul Gorj, care veneau să cânte la Gura Motrului. De aici, se explică şi unele inflexiuni gorjeneşti din creaţiile sale." „M-am străduit să-mi creez şi o personalitate interpretativă, astfel încât atunci când îmi ascultă cineva înregistrarea la radio, să o poată recunoaşte fără să fie nevoie de anunţul crainicului" se confesa adesea Roşoga.
Se va remarca apoi frumuseţea repertoriului. „Mă inspir întotdeauna de acolo de unde s-a născut cântecul...", dar, fireşte există şi contribuţii personale ale interpretului în spiritul, bineînţeles, al celor mai bune tradiţii folclorice ale ţinutului său natal.

De-a lungul cariere artistice Gheorghe Roşoga este autorul a 4 discuri, 3 casete şi 5 CD-uri, dintre care cele mai cunoscute poartă titlurile: La fântâna-ntre vâlcele, Sunt fecior din plai oltean, Când mă duc la hora-n sat , Gheorghe Gheorghe Spovedania lui Gheorghe, Mărine, muică Mărine, M-am certat cu porţile. Dar grosul pieselor care îi aparţin, peste 100, sunt înregistrate la Radio Bucureşti alături de mari dirijori , Victor Predescu , Radu Voinescu , Ion Albesteanu , Florian Economu , Marius Olmazu , Paraschiv Oprea. Cântecul cu care s-a lansat a fost Motrule, apă grăbită, care a apărut şi pe un disc mic de 4 piese precum: Turturică, turturică, De-ar fi dorul călător şi Jiule, haiducule.

Cu acesta din urmă i-a fermecat pe englezi ,acum mai bine de 30 de ani, când a luat Marele Premiu al unui prestigios festival internaţional.

{module 642}