Grigore Leșe: „Eu spun un lucru: cine moștenește glasul, horește”

Grigore Leșe cântă și la diverse instrumente muzicale.

Cantecul lui Grigore Lese este un cantec care rezista, un cantec care poate fi pus alaturi de oricare din marile creatii si capodopere ale lumii, o marturie a unui neam daruit de Dumnezeu cu mult har, a unui neam cu adevarata vocatie de creator.

Artistul spune ca a mostenit glasul de la mama sa. „Eu spun un lucru: cine mosteneste glasul horeste (canta - n.r.), cine nu, nu poate hori. Lucrul acesta nu se invata, ci se mosteneste. Ori horesti, ori nu horesti. Poti umbla la scoala o viata, degeaba, nu horesti daca nu esti de horit. Cam asa a fost copilaria mea: cu cantec, cu obiceiuri, cu umblet mult. V-as dori s-ajungeti macar o data unde m-am nascut eu, la Stoiceni. Este cel mai frumos loc din lume. Drumul se-nfunda, nu mai duce nicaieri. Satul e asezat pe dealuri, cu case-mprastiate... Imprejur sunt paduri de brad, de fag. De mic am vazut mistreti, lupi, ursi. De-aceea cantecul meu are un caracter razboinic. Ce mi-a fost drag in copilarie, a fost sa ma urc in copaci si sa horesc. Si oamenii se strangeau si spuneau: „Ce frumos horeste Grigore al lui Nastasie. De aista s-a alege ceva". Iata ce dimensiune iti da cantecul. Oamenii te „insemneaza" de cand esti mic. Horea (cantecul - n.r.) nu te lasa sa te pierzi, ai posibilitatea sa-ti afli locul in lume”, spunea Grigore Lese.

{module 513}