Ileana Constantinescu: „...Când eram mai tinerea/ Cântam ca o păsărea”
Care om, la tinerețe, nu crede că are lumea pe mână? Mai ales dacă simți că Dumnezeu ți-a dat mai mult decât un talant, atunci îți revine și datoria de a face ceva pentru lume.
22 Aprilie 2014, 08:36
"...Când eram mai tinerea
Cântam ca o păsărea
Neicuța mă asculta
Și lumea era a mea..."
Ileana Constantinescu, fructul dragostei tăinuite dintre Costel și Ioana, a primit har să poată cânta. Prin doinele, cântecele și baladele auzite de la bunicii săi, de la fetele din șezători, de la lăutarii sau bătrânii satului, Ileana Constantinescu cântă dorurile și suferințele sale dar și pe-ale întregului neam muntenesc.
Oricare ar fi fost propunerile familiei de a se așeza la casa ei în sat, de a munci la câmp, de a se face croitoreasă sau telefonistă nici una nu a rezistat în fața arzătoarei dorințe de a fi cântăreață. Toată copilăria a așteptat o ,,minune" care să o scoată din anonimat. Cântecul avea să o salveze. Aceasta s-a întâmplat abia la 22 de ani când a fost propusă de folcloristul C-tin Prichici să participe la un concurs al căminelor culturale unde obține locul I pe regiune și locul II pe țară. De acum viața ei se va schimba total. Atât vocea, de un farmec particular cu sonorități ca de caval, cât și repertoriul atent selecționat din zona Munteniei îi atrag și interesul radiodifuziunii, astfel că în anul 1952 realizează primele înregistrări.
Chiar dacă nu a mers în turnee peste hotare decât în Iugoslavia și Republica Moldova, Ileana Constantinescu, ajunsă la anii senectuții este fericită că românii din țara ei îi fredonează cântecele, o stimează și o respectă pentru frumusețea sufletească pe care o regăsesc în cântecele sale.
Glasul dulce și cald, talentul, sensibilitatea, seriozitatea, munca asiduă și respectul pentru valoare au colaborat în chip fericit la conturarea personalității artistice a Ilenei Constantinescu care va rămâne o figură unică în galeria marilor interpreți ai cântecului românesc.
Ileana Constantinescu (născută la 30 mai 1929 în localitatea Comani, județul Olt)
- În anul 1951, în timpul unei anchete de teren, este remarcată de folcloristul Constantin Prichici de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București care o îndeamnă să participe la concursul artistic republican al căminelor culturale, unde obține locul II pe țară.
- Un an mai târziu, în 1952, imprimă primele cântece la Radiodifuziunea Română împreună cu orchestra de muzică populară a instituției, cucerind o largă audiență publică.
- Între anii 1952-1958 se înscrie la clasa de canto popular de la Școala de Muzică din capitală (actualul Liceu de muzică ,,Dinu Lipatti") unde le are ca profesoare pe Maria Tănase și Elisabeta Moldoveanu.
- Anii 1960-1970 au marcat perioada de ascensiune și glorie din viața interpretei, participând la foarte multe festivaluri concurs, emisiuni speciale de lansare a tinerilor cântăreți, interviuri, publicații muzicale.
- A cântat cu mai toate orchestrele din țară, renumite la vremea aceea: Trandafir de la Moldova din Bârlad, Plaiurile Bistriței din Bacău, Rapsozii Botoșanilor, Bărăganul din Slobozia, Danubius, Burnasul din Alexandria, Doina Oltului din Craiova,Taraful Gorjului etc.
- A fost angajată ca solist la Orchestrele Brâulețul din Constanța, Flacăra Prahovei din Ploiești și Doina Ilfovului din București.
- Dintre dirijorii cei mai prețioși cu care a colaborat îi amintim pe Victor Predescu, George Vancu, Marius Olmazu, Radu Voinescu, Nicolae Băluță.
- Cântecele care au făcut-o celebră pe inetrepretă sunt: Dunăre, Dunăre, Auzi, neică, pițigoiul, Mărioară de la munte, Plin e codru de voinici, Busuioc, floare cătată, Mierlița când e bolnavă, Ionel cu haină lungă...
- În anii 2002 și 2004 primește distincții din partea fostului șef al statului Ion Iliescu, Medalia Națională Serviciul Credincios și respectiv Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler pentru promovarea culturii.
- Din 2002 Casa de Cultură din Drăgănești Olt îi poartă numele.
- A fost invitat special în emisiuni folclorice radio și TV (Tezaur Folcloric, O dată-n viață, Bucuroși de oaspeți, Carul cu cântec etc.)
- A fost căsătorită cu Marian Ionescu - jurist de profesie.
- A fost prietenă apropiată a lui Ion Dolănescu alături de care a susținut multe concerte.
- În anul 2007 apare la Editura Vergiliu cartea biografică Ileana Constantinescu la timpul amintirilor semnată de Mariana Turbăceanu.
{module 613}