Maria Dragomiroiu: „Cântecul şi dragostea îmi alină viaţa mie. Fără ele n-aş putea să mai fiu Mărie"
Maria Dragomiroiu s-a născut pe 11 iulie 1955, în satul Marcea, judeţul Vâlcea. „A răsărit ca o floare de primăvară din crângul de lângă casa părintească, trăgându-şi seva din pământul vâlcean şi apa pură de izvor.
16 Aprilie 2014, 09:30
S-a obişnuit din copilărie cu munca şi lucrul bine făcut. Dotată cu talent şi mai ales cu o sensibilitate ieşită din comun, a ştiut să îmbine cele două însuşiri ca nimeni alta. Plângea când le asculta pe Maria Lătăreţu şi Maria Tănase şi îşi dorea să ajungă ca ele. A învăţat, a urcat treaptă cu treaptă, a ajuns în vârful scării valorilor cântecului popular românesc, loc pe care şi-l păstrează cu sfinţenie, pentru că are o temelie solidă". Astfel o caracterizează Florentina Satmari pe Maria Dragomiroiu.
Artista a debutat la Festivalul „Cântecele Oltului" din Călimăneşti în anul 1972 şi a câştigat trofeul „Floarea din grădină" în 1977.
Câteva personalităţi i-au marcat începuturile şi i-au deschis calea spre performanţă. Printre ele, neuitata artistă Ileana Sărăroiu, etnomuzicologul Harry Brauner, marele om de televiziune Tudor Vornicu, poetul Adrian Păunescu, dramaturgul Dinu Săraru, Simona Patraulea, Sorin Grigorescu şi, nu în ultimul rând, Florentina Satmari, realizatoarea cu care artista a turnat filmul „Roata vieţii".
Ca orice artist adevărat , Maria Dragomiroiu are emoţii la intrarea în scenă: „Sunt din zodia Rac, iar Racii se știe că sunt sensibili și emotivi, eu am niște emoții înfiorătoare în fața publicului, în general! Abia după ce intru pe scenă și încep să mă acomodez puțin, scap , cât de cât, de emoții. Mulți spun că sunt foarte bune emoțiile, că sunt constructive, dar la mine sunt cam exagerate! Orice aș face, nu pot să scap de ele, nu pot să le controlez, așadar intru cu ele așa, pe scenă. Probabil că și asta mă ajută să ajung la sufletul oamenilor!"
Muzica interpretată de Maria Dragomiroiu poartă influenţele zonei natale, Vâlcea, dar şi pe ale marilor interprete de muzică populară care i-au fost sursă de inspirație: Maria Lătăreţu şi Maria Tănase.
Cele 19 albume pe care le-a scos în cele peste trei decenii de carieră artistică conţin melodii din toate zonele, de la balade si doine, trecând prin romanțe, tangouri şi ajungând la melodii de petrecere. Din repertoriul artistei nu lipsește nici muzica etno, colaborările sale în aceasta zonă aducându-i un plus de apreciere din partea publicului.
Prezenţă scenică agreabilă, Maria Dragomiroiu poartă cu mândrie costumul popular. Are foarte multe costume populare, cele mai vechi având cu mult peste suta de ani. Alături de costumele sale populare superbe, părul reprezintă una dintre cele mai admirate podoabe ale Mariei Dragomiroiu. „Dumnezeu a vrut să îmi fie părul așa, iar el face parte efectiv din imaginea mea. Chiar dacă nu aş mai cânta, nu m-aş despărți de părul meu! El îmi este ca un frate, iubit, soră, tată, mamă."
De-a lungul anilor, împreună cu alţi artişti de seamă, Maria Dragomiroiu a colindat lumea întreagă, participând la numeroase turnee de succes.
Cunoscută şi iubită pentru vocea sa specială, dar şi pentru repertoriul său de excepţie, Maria Dragomiroiu a devenit un nume de referinţă al scenei folclorice româneşti şi o vedetă fără frontiere.
Discografie
• Floricică de pe coastă - 1983
• Maria Dragomiroiu - 1985
• Maria Dragomiroiu - 1987
• Maria Dragomiroiu - 1988
• Of, lume, cum ești făcută - 1990
• Viața-i un noroc - 1994
• Lume dragă - 1996
• Omule, om bun să fii - 1997
• Cine iubește și lasă - 1997
• Doamne, multe trag - 1998
• Dragoste, otravă dulce - 1999
• Cântecul și dragostea - 2002
• Viață, viață - 2003
• Cântece de petrecere - Mai întoarce, Doamne, roata - 2004
• Inimă - 2006
• Cântece de petrecere, volumul 2, Așa trec zilele mele - 2006
• De la suflet. Cântece de petrecere – 2009
• Femeia este trandafir – 2013
{module 621}