S-a stins Maria Butaciu - vocea unică a Țării Năsăudului
S-a stins din viață Maria Butaciu. Interpreta unică a Țării Năsăudului a urcat alături de stele, în seara zilei de 11 iunie, lăsând în urma ei doar amintirea glasului îngeresc, ridicat la ceruri în pricesne. Dumnezeu să-i aibă sufletul frumos în grija Sa!
11 Iunie 2018, 21:57
„Maria Butaciu a fost în felul său unică, deosebită. Glasul său aducea ecourile de esență țărănească a vocilor tărăncilor năsăudene, ce se lăsau auzite pe câmpul unde întorceau fânul proaspăt cosit, ori pe brazda de pământ proaspăt intoarsă de plugul tras de vite, sau la torsul caierului în serile lungi de iarnă. Era întruchiparea tărăncii năsăudene ce avea demnitate, dragoste de Dumnezeu, de oameni și de pământul natal, respect față de valorile spirituale ale moșilor și strămoșilor săi. Maria Butaciu a fost și va rămâne un simbol și un reper important pe harta spirituală a neamului românesc. A pornit în lumea cântecului din Salva, importantă localitate de pe Valea Someșului, aproape de Năsăud- localitatea ce a dat țării cei mai mulți academicieni, pentru a duce cu ea în lume, cântecul sufletului năsăudean și pentru a arăta tuturor frumusețea fără seamăn a costumului popular din acest binecuvântat loc” - mărturisea Alexandru Pugna, la doar câteva minute după ce artista s-a săvârșit din viață.
Cine a fost Maria Butaciu?
Fiecare dintre noi îşi are, pe undeva, rădăcinile într-un sat. Cel din care a plecat Maria Butaciu, artista ce avea să ducă pretutindeni în ţară şi dincolo de hotarele ei, cântecul din mândrul ţinut năsăudean este Salva.
Primele cântece pe care le-a auzit în copilărie la oamenii satului său i –au rămas ca o amprentă în suflet şi au determinat-o să aleagă această artă pentru tot restul vieţii, după cum i-a mărturisit însăşi Maria Butaciu mai tânărului artist din aceeaşi zonă etnofolclorică, Alexandru Pugna.
Vocea i-a fost auzită la radio pentru prima oară la Cluj. În 1959, pe vremea când era elevă a Liceului de Muzică, tânăra frumoasă şi cu un glas puternic şi cristalin înregistra cele dintâi piese la Radio Cluj iar un an mai târziu apărea cu emoţie intr-o primă emisiune de televiziune, în ziua de Crăciun- alături de Orchestra Populară a Filarmonicii din Cluj şi de solişti de renume ai timpului respectiv: Maria Peter, Dumitru Sopon şi Maria Marcu.
Părăsind în 1961 Clujul, Maria Butaciu avea să devină solistă - mai întâi în cadrul Ansamblului Artistic „Ciocârlia" ce reunea nume mari ale folclorului românesc, apoi paşii aveau s-o poarte către Ansamblul „Doina „ al Armatei şi "Rapsodia Română" din Bucureşti. Acompaniată de orchestrele acestor prestigioase ansambluri, Maria Butaciu a urcat pe sute de scene, prezentând cu har publicului folclorul din Ţara Năsăudului, dar a şi înregistrat sute de melodii pentru fonoteca Radiodifuziunii Române dar şi pe discuri Electrecord sau apărute la alte case de producţie - melodii ce vor sta mărturie peste timp pentru valoarea, frumuseţea şi originalitatea folclorului din această parte de ţară.
De aproape o jumătate de veac Maria Butaciu locuieşte în Bucureşti, însă după propria-i confesiune - sufletul i-a rămas în Salva, locul din care a plecat şi din care au prins aripi toate visele. Artista îşi aminteşte cu drag de oamenii locului, de familia numeroasă în care au crescut opt copii.Toate dorurile şi gândurile, toate emoţiile, bucuriile şi întristările unei artiste pline de talent şi sensibilitate se regăsesc în repertoriul vast şi variat al Mariei Butaciu.
„Cântecul cel mai apropiat sufletului meu "declară năsăudeanca"este „Trei păcurărei"- un fel de Mioriţă dar pe melodie de colind. Simţi că acest cântec vine de undeva din adâncul pământului:"...fecioraş de munte/ Cu iarba până-ngenunche/ Mărg cu el trei păcurărei/ Cu oile după ei./ Cei mai mari îs veri primari/ Cel mai mic îi străinic/ Toţi îl mână şi-l adună/ Cu oile la păşună." Acest cântec este esenţa nemuririi neamului" consideră Maria Butaciu.
MARIA BUTACIU s-a născut pe 19 februarie 1949 în comuna Salva, judeţul Bistriţa- Năsăud, pe Valea Sălăuţei.
Primele înregistrări le-a realizat la Radio Cluj în 1959, iar doi ani mai târziu a devenit, elevă încă fiind, membră a ansamblului „Ciocârlia" din Bucureşti împreună cu alţi artişti ce aveau să ajungă nume de referinţă pe scena folclorică: Benone Sinulescu, Maria Ciobanu şi Irina Loghin.
A colaborat cu colective artistice precum Ansamblul „Doina al Armatei" şi „Rapsodia Română" în perioada în care Ansamblul „Ciocârlia" nu a funcţionat.
Maria Butaciu a revenit la Ansamblul care a consacrat-o şi şi-a continuat aici activitatea până în 1970.
De aproape o jumătate de veac locuieşte în Bucureşti şi de nenumărate ori a urcat pe scena Sălii Radio în spectacole de înaltă ţinută artistică.
A făcut parte din grupul" Miorita" înfiinţat de dirijorul şi folcloristul George Vancu şi alături de acesta şi de Orchestra de Muzică Populară Radio a imprimat peste o sută de piese ce au ramas în patrimoniul Radiodifuziunii Române dar şi pe Compact Discuri editate de diferite case.
A colaborat şi cu alţi dirijori precum: Alexandru Viman, Constantin Arvinte, Mihai Stoicescu, Paraschiv Oprea.
Câteva din cele mai cunoscute albume şi şlagăre ale artistei sunt:
„De cântat aş tot cânta"(album)
„Un leac pentru suflet „(album)
„Ce ploaie vine de la Cluj"( album)
„Bade cu mustaţă neagră"
„Bade, de dragostea ta"
„Povestea puiului de cerb"
„Bade, pălărie nouă"
„Cui nu-i place dragostea"
FIRULE, MĂI FIR DE IARBĂ
{youtube}3fp2s9hYl50|100%|325px|0{/youtube}
TREI PĂCURĂREI
{youtube}vLJLawJ6N6s|100%|325px|0{/youtube}
TOT AȘA GÂNDEA OMUL
{youtube}j-uKiQoTzgQ|100%|325px|0{/youtube}
MAMA CÂND M-O LEGĂNAT
{youtube}cyBvlpRRH-E|100%|325px|0{/youtube}
GREU ÎI DORUL CARE-L DUC
{youtube}Dz-yegjRReo|100%|325px|0{/youtube}