Viorica Flintaşu a ieșit pentru prima oară în fața publicului la 16 ani

Sunt versuri, pe cat de simple pe atat de sugestive, care ne dezvaluie bogatia spirituala a satului de alta dată, in care a crescut Viorica Flintasu. O lume cu rădăcini ancestrale care i-a pecetluit destinul, după cum singură se destăinuie... „Lumea satului meu era o lume extrem de vie, plină de obiceiuri traditionale, ale cărei repere erau marile praguri ale vietii: nasterea, botezul, nunta si marea trecere. "

„Cantecul popular traieste, este cunoscut celor multi datorita interpretilor legati prin toate fibrele sufletesti de traditie"

Pasiunea pentru cantec a interpretei, porneste chiar, din propria sa filozofie de viată... "Nu-i modru că stiu canta, / Că-s vecina cu frunza/ Nu-i modru ca stiu hori, / Ca-s vecină cu codrii. / Cate dealuri si valcele, / Toate-s neamurile mele... "

Viorica Flintasu a iesit pentru prima oara in fata publicului, la 16 ani, pe scena casei de cultură din Stei jud Bihor, acompaniata de o vioara cu goarna si o doba, instrumente consacrate in Bihor. După terminarea şcolii, a lucrat ca bibliotecară, perioadă in care a colaborat cu formatii artistice de amatori.

In 1964, se casatoreste si se stabileste la Bucuresti, unde, doi ani mai tarziu realizeaza primele inregistrări in studiourile Radiodifuziunii Romane cu dirijorul George Vancu, tot atunci, a fost promovata de TVR si casa de discuri Electrecord care i-a editat primul album.

In consacrarea sa artistica, s-a bucurat de sustinerea folcloristului Tiberiu Alexandru dar si a dirijorului George Vancu, personalitati care i-au apreciat originalitatea si valoarea repertoriului.

Atat in viata de familie si cat si in cantec, Viorica Flintasu a fost dominata de echilibru, de armonie si de frumos, bucurandu-e de caldura si dragostea sotului sau.

In cei aproape cincizeci de ani petrecuti pe scena, interpreta a imbogătit cu inteligenta zestrea de cantec a bihorului, insufletind in repertoriul său vechi melodii(cu diferite tematici si configuratii ritmico-melodice), de la colinad la trăgănată, cantece de jale, cantece ceremoniale, de nunta, de sezatoare ori de dragoste si de joc, pe care le-a invesmantat cu glasul său puternic si strălucitor, cu armonice care-i conferă un stil personal.

Optimista din fire, Viorica Flintasu, crede cu tarie in forta si vigoarea cantecul popular care, nu este o moda trecatoare. Cantecul„Este o permamenta, iar interpretul care-l slujeste cu toata daruirea si forta talentului sau ramane mereu in preferintele publicului. Trebuie doar sa fii mereu la inaltimea pretentiilor celor care cred in tine si in puterea cantecului tau".

- In 1966 realizeaza primele înregistrări, cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Romane, condusă de dirijorul George Vancu, tot atunci debutează la Televiziunea Română şi îi apare primul disc "Electrecord".

- Intre anii 1967-1970, a fost solistă de muzică populară a Orchestrei "Barbu Lăutaru" a Filarmonicii "George Enescu" din Bucuresti, (dirijori Ionel Budisteanu, Nicu Stanescu si Florian Economu). Aici, cânta alaturi Maria Lătăretu, Ioana Radu, Angela Moldovan, Emil Gavris, Ion Luican, Angela Moldovan si Lucretia Ciobanu.

- Din 1967 pana astazi, a colaborează cu Ansamblul Tineretului din Bucuresti.

între 1970-1975 a fost angajată la Ansamblul artistic "Doina" al Armatei din Bucureşti.

Din 1975 slujeste scena muzicii populare ca artist liber profesionist bucurându-se de colaborări cu orchestre si dirijori de prestigiu.

In 2003, i se acordă diploma "Pro Meritis", de catre Directia pentru Cultură Bihor.

- In anul 2000, Viorica Flintasu este primită in Academia Artelor Traditionale din România.

- In 2003, in cadrul spectacolului„500 de ani de atestare documentară'' primaria din Stei-Bihor (acolo unde a cântat pentru prima oară pe scenă), i-a acordat, Diploma de Excelentă.

- In 2008, pe CD-ul„Bihoreană, bihoreană", este gravată si vocea mamei sale Ileana Pitut, cu o tragănată, intr-o interpretare exceptională.

- Palmaresul interpretei insumează peste 200 de cantece, specifice bihorului.

{module 614}