Sf. Mare Mc. Artemie; Sf. Cuv. Matrona
Pe data de 20 octombrie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfantului Artemie. Acesta a fost duce al Alexandriei in vremea imparatului Constantin cel Mare (306-337). Acesta si-a intarit credinta in Hristos dupa ce a vazut pe cer semnul Sfintei Cruci, descoperit lui Constantin, ca semn prin care va iesi biruitor in lupta cu Maxentiu.
19 Octombrie 2014, 21:00
Dupa moartea fiului lui Constantin, a urmat la tron Iulian Apostatul (361-363). In timpul acestuia au fost persecutati multi crestini.
Artemie, privind la chinurile sfintilor si auzind cum era hulit Hristos Dumnezeul nostru, i-a spus lui Iulian: "Pentru ce, o, imparate, chinuiesti fara omenie pe barbatii cei nevinovati si sfintii lui Dumnezeu si ii silesti sa se departeze de la dreapta credinta?".
Iulian, plin de manie la auzul acestor cuvinte, a poruncit sa fie torturat. Ingerul Domnului I s-a aratat in temnita, l-a intarit in rabdarea chinurilor.
Imparatul a poruncit taietorilor de piatra sa despice o piatra mare si sa-l puna pe Artemie spre chinuri intre cele doua bucati.
Dupa o zi si o noapte petrecute intre cele doua pietre, Iulian a poruncit ca Artemie sa fie scos.
Minune. Desi avea fata turtita, ochii cazuti, putea sa umble si sa vorbeasca.
In cele din urma Sfantul Artemie a fost decapitat si a trecut la cele vesnice in anul 362.
Sfanta Matroana cea de la cetatea Hios.
Sfanta Matroana s-a născut prin secolul al XIV-lea, in satul Volissos din Chios, într-o familie înstarita, cu parinti evlaviosi. Inca din tinerete sfanta avea înclinatii spre monasticism.
Si-a parasit parintii, mergînd sa locuiasca într-un loc pustiu, unde a gasit o mica manastire de maicute.
Curand, i s-au alăturat acolo şi alte calugarite, nevoindu-se împreuna pentru mantuire.
Sfanta Matroana a facut minuni cat a fost in viata dar si după aceea, fiind slavita în Chios pentru viata sa curata si sfanta.
Ea era milostiva cu saracii si avea puteri de a vindeca bolnavii.
In Biserica romano-catolica pe 20 oct. – Sf. Cornel centurion,Sf. Maria Bertilla calug.
Mai-marilor Voievozi ai ostilor ceresti, rugamu-va pe voi, noi nevrednicii, ca să ne acoperiti pe noi, prin rugaciunile voastre, cu acoperamantul aripilor maririi voastre celei netrupesti, pazindu-ne pe noi cei ce cadem cu deadinsul și strigăm: Izbăviti-ne din nevoi, ca cei ce sunteti mai mari peste cetele puterilor celor de sus. Amin!