Sfântul Iosif, imnograful

Acesta s-a făcut pildă tuturor prin postiri, înfrânări mari, rugăciune neîncetată, cântări de psalmi, privegheri și multe feluri de nevoințe. Episcopul Tesalonicului l-a hirotonit preot.

Când a venit la Tesalonic, marele Grigorie Decapolitul a fost atât de impresionat de acesta, încât l-a invitat să vină la mănăstirea lui din Constantinopol. Când a început iar lupta împotriva sfintelor icoane, pe vremea lui Leon Armeanul, Iosif a fost trimis la Roma ca să ceară Papei și Bisericii din Roma să lupte pentru Sfânta Ortodoxie.

Aflându-se în această călătorie, el a fost răpit și dus în insula Creta, unde ereticii l-au ținut în închisoare timp de șase ani. losif s-a bucurat pentru chinurile suferite pentru Hristos, și de aceea aducea neîncetată laudă lui Dumnezeu, socoțindu-și cătușele ca pe niște podoabe de aur.

Dis de dimineață, în ziua slavitei prăznuiri a Nașterii Domnului, întru al șaselea an al întemnițării lui losif, răul împărat Leon Armeanul a fost asasinat, în același moment Sfântul Nicolae s-a înfățișat înaintea lui losif în închisoarea din Creta și i-a zis: "Ridică-te și urmează-mă!"

Iosif s-a simțit ridicat în văzduh, și s-a aflat deodată înaintea porților cetății Constantinopol. Iosif a alcătuit canoane și imne pentru slujbele multor sfinți, avea darul înaintevederii, drept pentru care Patriarhul Fotie l-a rânduit duhovnic cinului preoțesc.

La adâncile sale bătrânețe el s-a mutat la Domnul, a adormit cu pace în ajunul Sfintei și Marii Zi de Joi, din anul 883.

În Biserica romano-catolică pe data de 04 aprilie - SÂMBĂTA SFÂNTĂ; Sf. Isidor, ep. înv.

Cel ce ești ca un izvor nedesertat al pocăinței, și dătător mângâierii celei fără de sfârșit, Sfinte Iosif, roagate lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre. Amin!